Dacă lumea vă urăște, știți că pe mine m-a urât înainte de voi — Ioan 15:18.
După cum Învățătorul nostru a fost urât fără motiv, așa să fie și cu noi, pe cât este posibil, ca ura, răutatea, invidia și uciderea care ar putea fi revărsate împotriva noastră să fie cu totul nemeritate de noi — ca viețile noastre să fie cât se poate de curate. Atât cât suntem în stare, gândurile, cuvintele și faptele noastre să poată arăta laudele Domnului nostru și să vorbească despre iubirea noastră pentru toți oamenii și mai ales pentru cei din casa credinței. Curând, când dispensația cea nouă va fi pe deplin inaugurată, cei care ne urăsc acum, în mare măsură pentru că sunt orbiți de adversar și induși în eroare, se vor pleca înaintea Unsului Domnului și noi vom avea marea plăcere de a-i ridica, de a-i binecuvânta, de a-i încuraja, de a-i ierta și de a-i ajuta să ajungă din nou, în mod deplin, la chipul și asemănarea lui Dumnezeu — Z ’01, 300 (R2880).
* * *
În Scripturi cuvântul lume este folosit în diferite sensuri, cu sensul de univers, pământ, o ordine dispensațională de lucruri, în sensul oamenilor în armonie cu ea și al întregului neam omenesc. Evident că nu tot neamul omenesc L-a urât pe Domnul nostru, pentru că cei câțiva păgâni cu care El a intrat în legătură L-au onorat. Mai degrabă L-au urât conducătorii religioși iudei și cei pe care ei i-au influențat. Ei L-au urât deoarece învățăturile Sale au respins erorile lor; exemplul Său le-a dat pe față ipocrizia; destăinuirile Sale le-a stricat prestigiul; reformele Sale le-au pus în pericol ambițiile; religia Sa le-a răsturnat sectele; influența Sa le-a micșorat puterea. Din cauza că „întunericul urăște lumina”, poporul credincios al lui Dumnezeu a fost urât în timpul Veacului Evanghelic de către poporul nominal al lui Dumnezeu — tocmai din aceleași motive din care și Isus a fost urât. Așa va fi chiar până la sfârșit — PT 1932, 197.
Pasaje paralele: Psalmii 41:9; Ioan 15:17, 19-25; Isaia 53:1-3; Matei 10:16-39; 24:9; Marcu 13:13; Luca 21:17; 19:14; Ioan 16:2, 3; 17:14; 1 Ioan 3:1, 13.
Cântări: 312 [-], 47, 48, 134 [113], 150 [-], 8, 114 [-].
Poeziile Zorilor, 56: De ce aștepți?
Lectură din Turn: Z ʼ11, 141 (R4813: Ura lumii ― VDM, Vol. 26, Nr. 6, pag. 2135).
Lectură suplimentară: Z ʼ10, 152 (R4608a: „M-au urât fără temei” ― VDM, Vol. 29, Nr. 6, pag. ); Z ʼ13, 107 (R5214: Urât fără temei ― VDM, Vol. 19, Nr. 5, pag. 1389).
L.T. în limba rusă; R4608; R5214.
L.T. în limba ucraineană; R4608_1; R5214.
L.T. în limba engleză; R2880; R4608; R5214.
Întrebări: M-au urât alții pentru Adevăr săptămâna aceasta? În ce mod? Cu ce rezultate?
CÂNTĂRI ÎN NOAPTE 08 DECEMBRIE [R5474] (Cântarea 125)
Mana de azi
9 decembrieBinecuvântat este omul care îndură ispita, pentru că, după ce este încercat, va primi coroana vieții, pe care a promis-o Domnul celor ce îl iubesc — Iacov 1:12.
Dacă am putea numai ține minte faptul că fiecare încercare, fiecare persecuție, fiecare dificultate a vieții, permisă să vină asupra celor care au făcut legământ de sacrificiu cu Domnul, este intenționată să-i probeze, să le încerce iubirea, să se vadă dacă caracterele lor sunt sau nu bine fixate, înrădăcinate și întemeiate în dreptate, edificați fiind în iubire, toate aceste încercări, greutăți și ispite ar fi puse într-o nouă lumină înaintea noastră și ne-ar ajuta mult să luptăm lupta bună și să învingem. Atunci am zice: Dacă prin aceste mici încercări Domnul îmi probează iubirea și devotamentul față de El, atunci, oricât de neînsemnate sau oricât de importante ar fi acestea, eu le voi folosi cu hărnicie, ca pe niște ocazii favorabile de a demonstra Domnului meu deplinătatea iubirii și devotamentului meu față de El și față de cauza Lui — Z ’98, 41 (R2257).
* * *
În acest verset ispita are sensul de încercare, probare. A îndura ispita înseamnă a persevera victorios în facerea binelui în timp ce suportăm voioși încercările. Viața de creștin este plină de încercări; noi trebuie să fim probați și să ne menținem aprobați în toate punctele de caracter înainte de a putea fi socotiți vrednici. Ferice de noi dacă așteptăm să fim încercați, pentru că în timp ce așteptăm ne vom pregăti pentru ele. Suntem binecuvântați îndoit dacă suntem încercați, căci aceasta ne oferă posibilități de a învinge. Și întreit suntem binecuvântați dacă îndurăm cu credincioșie încercările noastre până vom birui complet; fiindcă, după ce încercarea noastră se va sfârși cu succes, rodul speranței noastre va fi al nostru. Viața veșnică în Împărăție va fi cu siguranță a noastră cu tot ceea ce cuprinde ea: caracter, natură, perspective, onoruri, asocieri, moștenire și lucrare. Dumnezeu printr-un jurământ a făgăduit aceasta „seminței”; iar „sămânța” constă din acei consacrați care Îl iubesc pe Dumnezeu în mod suprem — PT 1926, 173.
Pasaje paralele: Iov 5:17; Psalmii 94:12; 119:67, 71; Proverbe 3:11, 12; Matei 24:13; 1 Corinteni 9:25; 2 Timotei 4:8; 1 Petru 5:4; Matei 19:28, 29; Iacov 2:5; Apocalipsa 2:10.
Cântări: 93, 56, 57, 67, 197 [143], 200 [-], 313 [-].
Poeziile Zorilor, 45: Rafinarea.
Lectură din Turn: Z ʼ15, 83 (R5650: Îndurarea răbdătoare proba finală — VDM, Vol. 9, Nr. 5, pag. 642).
Lectură suplimentară:
L.T. în limba rusă;
L.T. în limba ucraineană;
L.T. în limba engleză;
Întrebări: Care au fost încercările în care am obținut victorie săptămâna aceasta? În ce mod? Cu ce rezultate?
CÂNTĂRI ÎN NOAPTE 09 DECEMBRIE [R5710] (Cântarea 66)
