Faceți toate lucrurile fără cârtiri — Filipeni 2:14.
Toți putem avea în dispoziția noastră naturală o tendință să ne plângem, să cârtim, să ne văietăm în necazurile care vin peste noi, chiar și în serviciul Adevărului. Dar, pe măsură ce ne dezvoltăm mai mult în asemănarea cu Cristos, desigur că Domnul va aștepta de la noi să ajungem tot mai mult la standardul pe care El îl pune în fața noastră, în care încercările și greutățile prezente vor fi mai mult decât echilibrate, mai mult decât contrabalansate prin Spiritul Său și prin mărturia Spiritului Său, că toate lucrurile lucrează spre binele nostru — producând pentru noi o mai mare slavă prin aceea că ne pregătesc pentru ea — Z ’02, 40 (R2947). * * * Poporul lui Dumnezeu nu trebuie să aprobe și să tolereze ceea ce este greșit în învățătură sau practică. Ei nu trebuie nici să stea liniștiți și să lase păcatul și eroarea să se înmulțească și să aibă cale liberă. Astfel, Isus, apostolii, profeții credincioși, evangheliștii, pastorii sau învățătorii și alții din poporul credincios al lui Dumnezeu au fost nemulțumiți și au protestat împotriva lor. O astfel de nemulțumire și protestare nu trebuie considerată „cârtire” în sensul acestui verset. Felul de nemulțumire și protestare pe care acest text îl numește cârtire, este atunci când cineva se plânge pe soartă, experiențe, posibilități, greutăți, încercări, suferințe, umiliri și providențe ale Domnului, așa cum acestea îl afectează pe el sau pe alții. Acestea indică faptul că voința nu-i este moartă ci cu totul vie; iar persoana care face astfel se opune lui Dumnezeu și trăiește pentru sine — PT 1933, 163.
Întrebări: Ce experiențe am avut eu săptămâna aceasta în privința răbdării? Cum le-am întâmpinat? Ce m-a ajutat sau ce m-a împiedicat în aceste experiențe? Ce rezultat au dat ele?
AUDIOÎn lume veți avea necaz; dar îndrăzniți, eu am învins lumea— Ioan 16:33.
Nu a fost nicio răsplată de prosperitate pământească pentru credincioșia Domnului, ci dimpotrivă, lipsuri și persecuții până la moarte. El a fost „om al durerilor și obișnuit cu suferința”, ocările celor care ocărăsc pe Dumnezeu au căzut asupra Lui; cu toate că era bogat, de dragul nostru s-a făcut sărac, atât de sărac încât El Însuși a spus: „Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi, dar Fiul Omului n-are unde să-Și plece capul”. ... Robul nu este mai presus decât învățătorul său: dacă pe El l-au persecutat și pe noi ne vor persecuta și ocările celor care l-au ocărât pe El vor cădea și asupra noastră. Singura răsplată din prezent la care se pot aștepta cei ce-L urmează pe Cristos este manifestarea iubirii și aprobării Domnului simțită în inimă— Z ’95, 207(R4072).
* * *
Printre necazurile pe care poporul Domnului trebuie să le îndure pot fi enumerate dezavantajele condițiilor rele din prezent, opoziția continuă a adversarului, persecuția din partea lumii și împotrivirea cărnii, mai ales în împrejurări de istovire, boli și dureri. Domnul ne dă binecuvântări spirituale compensatoare ca o contrabalansare a acestor dezavantaje, făcându-ne în stare să ne bucurăm în mijlocul inegalităților prezente și să sperăm la victorie datorită victoriei Domnului nostru asupra lumii — PT 1932, 62.
Spelling error report
The following text will be sent to our editors: