Nu vă întristați, pentru că bucuria lui Iehova este tăria voastră — Neemia 8:10. Întristările pot veni într-adevăr, și vor veni adesea ca un potop, dar Domnul este ajutorul nostru în toate aceste lucruri. Sufletul care nu a cunoscut niciodată disciplina întristării și necazului nu a învățat încă cât de prețioasă este iubirea și ajutorul Domnului. Domnul se apropie în mod special de noi în perioadele de întristare copleșitoare, atunci când noi ne apropiem de El. Așa a aflat psalmistul (130), atunci când, într-un necaz profund, el a strigat către Domnul și a cugetat asupra dreptății Sale spunând: „Din adâncuri am strigat către tine, Iehova. Doamne, dă ascultare vocii mele; urechile tale să fie atente la vocea cererilor mele”. Simțindu-și propriile neajunsuri, tânjind după eliberare deplină de orice imperfecțiune și profețind despre pregătirile bogate ale Planului Divin de salvare prin Cristos, el adaugă: „Dacă tu, Iehova, ai însemna nelegiuirile [punându-le pe seama noastră], Doamne, cine ar sta în picioare? Dar la tine este iertare, ca să fii de temut [privit cu reverență]” — Z ’95, 20 (R1759). * * * În general vorbind, cea mai mare parte a omenirii este dată mai curând pe mâna întristării decât a bucuriei. Nu putea fi altfel sub domnia blestemului adamic; căci durerea, suferința, boala, pierderile, dezamăgirile, dușmăniile, procesul morții, moartea și doliul abundă din toate părțile și întristează omenirea; pentru că trăim cu toții în noaptea păcatului în care plânsul durează (Psalmii 30:5). Astfel, bucuria nu este experiența obișnuită și de durată a omenirii sub blestem. Este privilegiul poporului lui Dumnezeu să fie bucuros — PT 1942, 100.
Întrebări: Am încercat eu să obțin mângâiere de la Dumnezeu și să nu mă întristez prea mult? Ce ajutoare sau ce obstacole am avut în privința aceasta? Care au fost rezultatele?
Nu vom găsi vreo ocazie împotriva acestui Daniel, decât dacă o găsim împotriva lui referitor la legea Dumnezeului său— Daniel 6:5.
Nu toți sunt spirite conducătoare cum a fost Daniel, nici nu sunt date tuturor vedenii, revelații și interpretări ca lui Daniel. Dar toți vor avea același spirit al devotamentului pentru principiile dreptății, devotament care, sub îngrijirea divină, pas cu pas va fi pus la încercare pe calea îngustă, după cum vom căuta să umblăm pe urmele Aceluia care ne-a lăsat exemplu — Danielul nostru, Conducătorul nostru, Domnul nostru Isus. De aceea, toți cei care numesc numele lui Cristos să se îndepărteze de fărădelege; fiecare să fie credincios: „îndrăznește să fii un Daniel”— Z ʼ99, 167 (R2492).
* * *
Caracterul lui Daniel este demn de imitat. La fel ca el, noi trebuie să căutăm să fim atât de atenți în ceea ce ține de trup, minte, morală și religie încât omul natural să nu poată pe bună dreptate să ne acuze de vreo greșeală. Inevitabil, el se va împiedica de activitatea noastră religioasă, dacă ea este în armonie cu Adevărul. Vrăjmașii Adevărului ne-ar învinui bucuroși de delicte în legătură cu alte lucruri. Noi nu trebuie să le dăm nicio ocazie pentru aceasta, întocmai cum nici Daniel nu le-a dat — PT 1933, 80.
Spelling error report
The following text will be sent to our editors: