7 decembrie

Fiind insultat, nu răspundea cu insultă — 1 Petru 2:23.

Nu pentru că dușmanii lui Isus au găsit ceva în El ce putea fi pe drept insultat și vorbit de rău, nu pentru că dușmanii Săi au fost atât de aproape de perfecțiune încât nimic de insultat sau de vorbit de rău El n-a putut afla în ei, ci fiindcă El atât de mult s-a subordonat voinței divine încât aceasta L-a făcut în stare să ia batjocurile și ironiile poporului, să le poarte cu umilință și răbdare și să-și amintească că tocmai pentru aceasta a fost chemat. De aceea, Isus a îndurat cu răbdare, a învățat lecțiile, s-a dovedit credincios și și-a dezvoltat și demonstrat adevăratul Său caracter, a simțit și și-a manifestat mila și iubirea față de poporul orbit și ignorant — Z ’01, 298 (R2877).

*       *       *

A insulta înseamnă a spune și a face altora lucruri neplăcute pe nedrept și inutil. Isus a fost insultat mai ales după condamnarea Sa, din partea soldaților în palatul lui Caiafa și al lui Pilat, și din partea oamenilor și a soldaților pe drumul spre Calvar și la Calvar. Dar, cu toate că El nu merita, iar ei meritau să fie insultați, El nu le-a răspuns înapoi. Fără îndoială că Satan a căutat să imprime în mintea Lui cuvintele și faptele lor josnice, să trezească în El spiritul, cuvintele și faptele de insultă. Aici a avut eșec, pentru că Răscumpărătorul nostru scump, „disprețuind rușinea”, a privit-o ca pe o consecință neînsemnată, și și-a îndreptat voința spre a plăcea Tatălui în mijlocul și în pofida insultelor lor. În privința aceasta precum și în toate celelalte, Domnul nostru binecuvântat este un exemplu pentru noi. De orice insultă am avea parte, oricum am fi ispitiți să răspundem la insultă cu insultă, la fel ca El să „disprețuim rușinea”, să ne îndreptăm voința spre a plăcea Domnului în mijlocul și în pofida insultelor de care avem parte — PT 1933, 177.

Pasaje paralele: Matei 26:65; 27:13, 27-30, 39-44, 49; Psalmii 22:6, 7, 16, 17; 31:11-13; 35:20, 21; 71:10, 11; 109:25; Isaia 50:6; 53:7; Evrei 12:3.

Cântări: 168 [127], 5, 28, 132 [112, 230], 190 [-], 325 [-], 326 [-].

Poeziile Zorilor, 22: Spune-mi despre Învățătorul.

Lectură din Turn: Z ʼ13, 35 (R5172: Prețul uceniciei ― VDM, Vol. 20, Nr. 4, pag. 1462).

Întrebări: Ce a însemnat acest verset pentru mine săptămâna aceasta? În ce împrejurări și experiențe?