Uitând acele lucruri care sunt în urmă — Filipeni 3:13.
Noi uităm lucrurile care sunt în urmă deoarece este drept să facem așa. Deoarece Dumnezeu le uită și declară că El a aruncat toate imperfecțiunile noastre înapoia Sa; că toate imperfecțiunile noastre sunt acoperite în ochii Săi prin meritul Celui care ne-a iubit și a murit pentru noi, pe care noi Îl iubim și în care ne încredem și în ale cărui urme căutăm să umblăm cu mai multă sau mai puțină imperfecțiune, după măsura defectelor moștenite în trupul nostru. Nu vrem să sugerăm că alunecările sau eșecurile trebuie să fie considerate cu ușurință sau să fie uitate repede, dimpotrivă, trebuie îndreptate după măsura capacității noastre și zi de zi trebuie cerută iertarea divină pentru aceste defecte — Z ’04, 23 (R3304).
* * *
Lucrurile care sunt în urma noastră cuprind lucrurile de care ne-am lăsat la îndreptățire, adică păcatul și rătăcirea, iar în mod deosebit sunt lucrurile la care am renunțat la consacrare, adică cele personale și ale lumii. A uita aceste lucruri înseamnă a ne desprinde afecțiunile de ele, a suprima eforturile lor de a ne controla și a da dovadă de o inimă și o minte de nepătruns pentru ademenirile lor. Ceea ce ne va face în stare să le uităm nu este doar luarea în considerare a faptului că sunt de valoare mică, nu sunt satisfăcătoare și sunt periculoase pentru inima și mintea nouă, dar de asemenea, și în mod special, luarea în considerare a faptului că lucrurile spirituale sunt de mare valoare, sunt satisfăcătoare și sigure pentru inima și mintea nouă. Fie ca lucrurile spirituale așa să ne împlinească sentimentele încât cele lăsate în urmă să nu aibă efect atrăgător asupra noastră — PT 1930, 165-166.
Pasaje paralele: Proverbe 4:25; 17:25, 26; Matei 10:37-39; Ioan 12:25; Psalmii 45:10; Geneza 19:26; 24:58-61; Luca 9:62; 17:32, 33; Galateni 4:9; Filipeni 3:7, 8; Evrei 10:39; 12:1; 1 Petru 1:14; 4:1-4; 2 Petru 1:9.
Cântări: 312 [-], 192 [140], 193 [141], 88, 150 [-], 47, 127 [-].
Poeziile Zorilor, 179: Dincolo de umbre.
Lectură din Turn: Z ʼ12, 193 (R5044: „Una fac” ― VDM, Vol. 23, Nr. 1, pag. 1717).
Lectură suplimentară: Z ʼ15, 296 (R5777: Stăpânirea dorințelor după lucruri pământești ― VDM, Vol. 6, Nr. 5, pag. 419); Z ʼ15, 296 (R5806: Cuvenita omorâre a trupului ― VDM, Vol. 5, Nr. 6, pag. 362).
L.T. în limba rusă.; R5777; R5806.
L.T. în limba ucraineană.; R5777; R5806.
L.T. în limba engleză.; R3304; R5777; R5806.
Întrebări: Am dat eu uitării săptămâna aceasta lucrurile păcătoase, eronate, egoiste și lumești? Ce m-a ajutat sau ce m-a împiedicat ca să le uit? Care au fost rezultatele?
CÂNTĂRI ÎN NOAPTE 02 OCTOMBRIE [V. D. M. 21.3] (Cântarea 322)
Mana de azi
9 decembrieBinecuvântat este omul care îndură ispita, pentru că, după ce este încercat, va primi coroana vieții, pe care a promis-o Domnul celor ce îl iubesc — Iacov 1:12.
Dacă am putea numai ține minte faptul că fiecare încercare, fiecare persecuție, fiecare dificultate a vieții, permisă să vină asupra celor care au făcut legământ de sacrificiu cu Domnul, este intenționată să-i probeze, să le încerce iubirea, să se vadă dacă caracterele lor sunt sau nu bine fixate, înrădăcinate și întemeiate în dreptate, edificați fiind în iubire, toate aceste încercări, greutăți și ispite ar fi puse într-o nouă lumină înaintea noastră și ne-ar ajuta mult să luptăm lupta bună și să învingem. Atunci am zice: Dacă prin aceste mici încercări Domnul îmi probează iubirea și devotamentul față de El, atunci, oricât de neînsemnate sau oricât de importante ar fi acestea, eu le voi folosi cu hărnicie, ca pe niște ocazii favorabile de a demonstra Domnului meu deplinătatea iubirii și devotamentului meu față de El și față de cauza Lui — Z ’98, 41 (R2257).
* * *
În acest verset ispita are sensul de încercare, probare. A îndura ispita înseamnă a persevera victorios în facerea binelui în timp ce suportăm voioși încercările. Viața de creștin este plină de încercări; noi trebuie să fim probați și să ne menținem aprobați în toate punctele de caracter înainte de a putea fi socotiți vrednici. Ferice de noi dacă așteptăm să fim încercați, pentru că în timp ce așteptăm ne vom pregăti pentru ele. Suntem binecuvântați îndoit dacă suntem încercați, căci aceasta ne oferă posibilități de a învinge. Și întreit suntem binecuvântați dacă îndurăm cu credincioșie încercările noastre până vom birui complet; fiindcă, după ce încercarea noastră se va sfârși cu succes, rodul speranței noastre va fi al nostru. Viața veșnică în Împărăție va fi cu siguranță a noastră cu tot ceea ce cuprinde ea: caracter, natură, perspective, onoruri, asocieri, moștenire și lucrare. Dumnezeu printr-un jurământ a făgăduit aceasta „seminței”; iar „sămânța” constă din acei consacrați care Îl iubesc pe Dumnezeu în mod suprem — PT 1926, 173.
Pasaje paralele: Iov 5:17; Psalmii 94:12; 119:67, 71; Proverbe 3:11, 12; Matei 24:13; 1 Corinteni 9:25; 2 Timotei 4:8; 1 Petru 5:4; Matei 19:28, 29; Iacov 2:5; Apocalipsa 2:10.
Cântări: 93, 56, 57, 67, 197 [143], 200 [-], 313 [-].
Poeziile Zorilor, 45: Rafinarea.
Lectură din Turn: Z ʼ15, 83 (R5650: Îndurarea răbdătoare proba finală — VDM, Vol. 9, Nr. 5, pag. 642).
Lectură suplimentară:
L.T. în limba rusă;
L.T. în limba ucraineană;
L.T. în limba engleză;
Întrebări: Care au fost încercările în care am obținut victorie săptămâna aceasta? În ce mod? Cu ce rezultate?
CÂNTĂRI ÎN NOAPTE 09 DECEMBRIE [R5710] (Cântarea 66)
