FRATELE RUSSELL DESPRE CEI ÎNDREPTĂȚIȚI DE PROBĂ

Întrebare: A învățat Fratele Russell că va fi vreo preferință specială sau altă favoare în Împărăție pentru cei îndreptățiți de probă care rămân loiali față de credința lor în Isus ca Salvator și practică dreptatea până la moarte dar nu se consacră?

Răspuns: Este evident că în primele sale scrieri Fratele Russell nu a dat învățătură că ei vor avea vreun avantaj special sau altă favoare în Împărăție, de exemplu în Z 2286, col. 2, par. 1, el a scris:

  „Cei care au primit harul lui Dumnezeu (îndreptățirea, iertarea) în zadar [prin faptul că nu l-au folosit pentru a merge înainte la consacrare – 2 Corinteni 6:1], permit ca îndreptățirea lor să se piardă, și după înțelegerea noastră nu au după aceea niciun avantaj mai presus de restul lumii, și Domnul nu are un interes mai mare față de ei decât are față de «toate familiile pământului», pentru care El a pregătit binecuvântările grațioase ale Mileniului. Când va veni timpul lui Dumnezeu pentru a răspândi către lume în general îndurările și binecuvântările Sale, noi nu vedem că cunoștința și posibilitatea de mai înainte, folosite greșit, primite în zadar, vor fi de vreun folos sau avantaj: dacă va fi un avantaj sau nu și dacă va aduce sau nu «lovituri» mai mari de pedeapsă, noi credem că va depinde în mare parte de măsura de lumină avută cu responsabilitățile sale corespunzătoare, și de măsura  de conștiință cu care s-a trăit acea lumină”.

  De asemenea să acordăm atenție la cele ce urmează din F 117 ultimul paragraf, și 118 ultimul paragraf (în comparație cu paginile 682 și 683):

„După cât putem noi discerne, avantajul celor îndreptățiți de probă se referă numai la viața prezentă și la ușurarea pe care ei o simt acum în privința caracterului îndurător al lui Dumnezeu și a felului în care El va lucra cu ei în viitor. (…) A aștepta din partea Domnului preferință și favoare specială în timpul Veacului Milenar pentru că au primit favoarea Lui în viața prezentă în zadar, ar fi ca și cum ar aștepta o binecuvântare deosebită fiindcă o binecuvântare anterioară nu a fost bine folosită sau a fost puțin apreciată. Nu ar fi oare în conformitate cu procedurile divine din trecut dacă am afla că unii care nu au fost favorizați în timpul acestui Veac Evanghelic vor primi favorurile cele mai importante în timpul veacului viitor?”

  Pare evident că în aceste afirmații Fratele Russell se referea în mod mai deosebit la acei îndreptățiți de probă care au știut și au înțeles clar necesitatea de a face pasul următor, adică consacrarea, în armonie cu îndemnurile Scripturilor (de ex. Proverbe 23:26; Matei 16:24; Marcu 8:34; 10:21; Luca 9:23; 14:27; Romani 12:1), dar nu s-au consacrat din diferite motive, cum ar fi lipsa unei cantități suficiente a iubirii dezinteresate (mai ales aprecierea lui Dumnezeu și a favorurilor Sale mari față de ei), egoismul, frica de a nu plăcea soțului, soției sau familiei, iubirea pentru lucruri și realizări lumești etc. Desigur că aceștia sunt cu mult mai puțin vrednici de favoruri și binecuvântări divine decât cei care au aflat despre binecuvântările pe care Dumnezeu le acordă celor care îl acceptă pe Cristos ca Salvator și practică dreptatea, dar care au fost învățați că aceasta este tot ceea ce este necesar pentru a duce o viață de creștin, și astfel nu au aflat niciodată despre consacrare sau nu au înțeles-o. Fără îndoială că o parte mare a celor îndreptățiți de probă neconsacrați s-au aflat în cea din urmă categorie.

  Dar este evident că în scrierile sale de mai târziu Fratele Russell a învățat că creștinii neconsacrați împreună cu iudeii care cred (adică cele două clase de cvasi-aleși neconsacrați) vor avea avantaj sau favoare specială în Împărăție. În Z 5164, par. 4 [VDM Vol. 20, Nr. 5, pag. 1481, par. 4, n.e.], el a afirmat:

  „Noul Legământ va începe să înlăture vechiul Legământ al Legii imediat ce Împărăția va fi stabilită. Scripturile arată că primii care îl vor primi vor fi Vrednicii din Vechime. Înviați din morți la perfecțiune umană, ei vor forma nucleul acelui aranjament nou pe pământ. Apoi vor urma aceia care au fost cunoscuți ca creștini dar care nu au fost consacrați spre moarte [cursivele ne aparțin], și evreii care au fost consacrați Legii, dar care au fost orbiți. Treptat lumina va veni la toți cei care iubesc dreptatea și urăsc nelegiuirea. Stropiți de orice simpatie față de rău, ei își vor face declarația de loialitate deplină față de Dumnezeu. La timpul cuvenit, această lumină se va răspândi la toate neamurile, limbile și popoarele”. Astfel această declarație de mai târziu a Fratelui Russell indică clar că el a dat învățătură că celor îndreptățiți prin credință neconsacrați li se va da avantaj și favoare specială în Împărăție.

PT 1972, 79-80

 

Dacă ați găsit o greșeală, vă rugăm să inserați fragmentul și să apăsați Ctrl+Enter.