Vrednicii Tineri

Vrednicii Tineri

Ioel 2:28, 29

Considerații generale

(1) În denumirea ideilor biblice este bine, pe cât este posibil, să le numim prin termeni scripturali. În mod obișnuit așa și facem, de exemplu: învățătură, îndreptățire, sfințire, răscumpărare etc. Uneori suntem obligați să denumim o idee biblică printr-un termen ce nu se găsește în Biblie; de exemplu: îndreptățire de probă, îndreptățire la viață etc. Este evident că acestea sunt idei scripturale. (Romani 4:1-25; Ioan 3:36; Romani 4:11; 1 Corinteni 6:11; Evrei 9:24; 10:14; Iacov 2:14-26; 1 Ioan 2:2.) În mod asemănător noi nu găsim în Biblie expresia „Vrednicii Bătrâni” [sau Vrednicii din Vechime, n. t.], cu toate că credincioșii din Vechiul Testament sunt numiți bătrâni (zekenim, Isaia 24:23; Psalmul 107:32; Ioel 2:28) și cei din vechime (presbiteroy, Evrei 11:2), și sunt amintiți ca niște persoane „de care lumea nu era vrednică” (Evrei 11:38). De asemenea, și termenul „Vrednicii Tineri” nu se găsește în Scriptură; cu toate că, după cum se va arăta în acest capitol, ideea intenționată de a fi transmisă prin aceste cuvinte este biblică. Cea mai mare asemănare a acestei exprimări pe care o găsim în Scriptură este termenul „tineri” (Ioel 2:28) în armonie cu folosirea cuvântului „bătrâni” (Isaia 24:23); și pentru a se deosebi de clasa astfel denumită. Nu ni se pare cea mai bună exprimare pentru studenții Bibliei de a deosebi aceste două clase prin termenii opuși, Vrednicii din Vechime și Moderni; deoarece termenul Vrednicii Moderni nu este atât de aproape de o expresie scripturală ca și termenul Vrednicii Tineri. Mai mult decât atât gândul biblic (Ioel 2:28) se scoate mai bine în evidență prin numele opuse, Vrednicii Bătrâni și Tineri. De aceea această carte îi numește Vrednicii Tineri.

(2) Înainte ca să înceteze chemarea generală la natura divină și la moștenire împreună cu Cristos în 1881, persoanele pe care le numim „Vrednicii Tineri” nu existau ca și indivizi ai unei clase; dar de atunci și acum ei vin ca atare în existență, și arată dovezi de existență ca atare. Da, nu ne vom uimi dacă în curând ei vor deveni foarte marcați ca și clasă, separată și distinctă de Turma Mică și Marea Mulțime. Motivul apariției lor ca și clasă, deși nedeslușit până acum ca atare, este acela că, de când a încetat chemarea generală în 1881, mai mulți oameni s-au consacrat Domnului decât puteau fi asigurați cu coroanele așteptate de candidați; și, prin urmare, surplusul de consacrați nu a fost conceput de Spirit. Se pare că Domnul îi ținea în rezervă; și deoarece din când în când acei necredincioși într-o anumită măsură își pierdeau coroanele, El îi alegea pe cei mai credincioși și eligibili dintre aceștia prin concepere de Spirit, pentru a avea coroanele pierdute. Odată cu trecerea timpului numărul acestora în rezervă pare să fi continuat să crească mai repede decât numărul acelora care își pierdeau coroanele; în consecință un mare număr dintre ei era în rezervă când toți cei aleși au fost în cele din urmă biruitori. De atunci mulți s-au consacrat, și în mod sigur încă mai mulți se vor consacra, pentru care niciunul dintre aceștia nu vor fi coroane disponibile. „Servitorul acela”, printre alte locuri, tratează despre această clasă în F.156, 157; Z ʼ11, 181, par. 5-10; Z ʼ15, 269, par. 11, 12 [VDM, Vol.7, pag.447, n.e.]; Cartea de Întrebări, 151, 152.

(3) Epifania pare să reverse lumină considerabilă asupra acestei clase, lumină care nu era potrivită pe parcursul vieții „Servitorului acela”. În mod sigur mai multă va deveni cuvenită asupra acestei clase pe măsură ce crește „strălucirea vie”. Prin urmare este potrivit să prezentăm o parte din adevărul Epifaniei referitor la Vrednicii Tineri. Domnul să ne binecuvânteze pe toți cu acesta, în mod deosebit pe clasa la care tocmai ne-am referit – Vrednicii Tineri!

(4) Pentru noi ca și studenți ai Bibliei, sursa și regula de credință și practică este doar Biblia; așadar credința și practica noastră cu privire la toate subiectele religioase trebuie să provină din Scripturi. Prin urmare trebuie să cerem ca lumina asupra acestuia, precum și asupra tuturor celorlalte subiecte de credință și practică să curgă din acea Carte despre a cărei învățături se spune, „Descoperirea cuvintelor Tale luminează” (Psalmul 119:130; Isaia 8:20). Învață Scripturile că va exista o astfel de clasă pe care noi o numim „Vrednicii Tineri”? Răspunsul nostru este: Da, ele învață. Noi vom cita și vom discuta unele dintre pasajele principale asupra acestui subiect.

Șapte linii de dovezi biblice ale existenței Vrednicilor Tineri

(5) Începem cu textul nostru, cel mai clar dintre toate asupra acestui subiect: „Și va fi așa: după aceea [după Veacul Evanghelic, pe parcursul căruia Domnul a turnat Spiritul Său peste robii Săi, Turma Mică, și peste roabele Sale, Marea Mulțime, a se compara Ioel 2:29 cu 2 Corinteni 6:17, 18] voi turna Spiritul Meu peste orice făptură. Și fiii [Israelul trupesc convertit, precum și credincioșii stăruitori dar neconsacrați din Veacul Evanghelic] voștri [ai Cristosului] și fiicele voastre [neamurile convertite din Veacul Milenar, Isaia 60:4] vor profeți [îi vor învăța adevărul pe aceia din omenire care atunci nu îl vor cunoaște, Matei 25:35, 37, 40], bătrânii voștri [Vrednicii Bătrâni] vor visa vise [li se vor da revelații mai adânci, noi și inspirate, ca parte a unei «alte cărți a vieții», Apocalipsa 20:12], tinerii voștri [Vrednicii Tineri] vor avea viziuni” [li se vor da reprezentări inspirate mai puțin adânci, clarificând și elaborând pentru ei înșiși și pentru popor învățăturile Vechiului și Noului Testament, precum și cele ale „altei cărți a vieții”]. Astfel în Ioel 2:28, 29 se vorbește despre toate clasele din omenirea salvată asociate cu Planul lui Dumnezeu. Acestea, precum și îngerii căzuți pocăiți, vor constitui cele șapte [un număr perfect] clase din aceia pe care Cristos îi va izbăvi din păcat și condamnare la perfecțiune și viață veșnică în lucrarea Sa ca Salvator.

(6) 2 Timotei 2:20: „Într-o casă mare [casa mare a lui Aaron cel tipic — Leviticul 16:6; Numeri 17:2, 3; 3:6-9, 17-20 — era formată din fiii săi și cele trei clase tipice de leviți – chehatiții, merariții și gherșoniții; în mod corespunzător, în casa mare a Marelui nostru Preot sunt patru clase antitipice acestora]  nu sunt numai vase de aur [Turma Mică, Maleahi 3:3] și de argint [Marea Mulțime, Maleahi 3:3, a se vedea comentariile bereene cu privire la Maleahi 3:3 și 2 Timotei 2:20], ci și de lemn [Vrednicii Bătrâni] și de pământ [Vrednicii Tineri, care împreună cu Vrednicii Bătrâni, pe parcursul Mileniului, vor fi membrii umani ai casei lui Aaron cel antitipic, la fel cum au fost sau și sunt umani înainte de Mileniu]; și [pe lângă acestea] vase pentru onoare [acei restabiliți credincioși] și pentru dezonoare [caprele din veacul următor]”.

(7) Psalmul 72:3: „Munții vor aduce pace poporului, și dealurile mici prin dreptate”. Acest psalm întreg descrie domnia milenară a lui Cristos, ceea ce înseamnă că Ierusalimul simbolic va fi reședința guvernului (v. 16). Ierusalimul literal a fost construit pe doi munți, Sion și Moria, și pe două dealuri, Acra și Bezeta. Sion și Moria reprezintă respectiv faza cerească și pământească a Regatului – adică pe Cristosul și Vrednicii Bătrâni drept cele două puteri superioare ale Regatului. (A se vedea v. 16, „vârful munților”, etc.) Acra și Bezeta reprezintă puterile tributare (subordonate) ale Regatului, adică Marea Mulțime și Vrednicii Tineri. (A se vedea comentariile bereene cu privire la „dealuri”.) După cum Moria a fost prima  înălțime a  Ierusalimului  literal  pe care urmau să construiască israeliții, tot așa Vrednicii Bătrâni au fost prima parte a Regatului care urma să fie dezvoltată. Și după cum Sion a fost a doua înălțime a cetății pe care urmau să construiască israeliții, tot așa Turma Mică a fost a doua parte a Regatului care urma să fie dezvoltată. După cum dealul Acra, unul dintre „dealurile mici”, a fost a treia înălțime a Ierusalimului pe care urmau să construiască israeliții, tot așa Marea Mulțime este a treia clasă dintre puterile Regatului (o putere subordonată) care urma să fie dezvoltată. Și după cum dealul Bezeta a fost a patra și ultima înălțime a Ierusalimului pe care urmau să construiască israeliții, tot așa Vrednicii Tineri sunt ultima dintre puterile Regatului (cealaltă putere subordonată) care urma să fie dezvoltată. Întreaga omenire este simbolizată prin părțile de vale ale Ierusalimului literal. Ideea acestui pasaj pare a fi că cele două faze ale Regatului, cooperând cu puterile subordonate ale Regatului (Marea Mulțime și Vrednicii Tineri), vor fi întrebuințate de către Iehova pentru a binecuvânta toată omenirea cu pace și prosperitate prin dreptate pe parcursul Mileniului.

(8) Înainte de a prezenta Scripturile referitoare la următorul punct, vrem să facem câteva explicații preliminare. Studenții Bibliei își vor aminti că în Umbrele Tabernacolului leviții sunt prezentați ca tipificând pe credincioșii îndreptățiți; că în F. [Vol. 6, Noua Creație, n.e.] ei sunt prezentați ca tipificând pe Vrednicii Bătrâni, Marea Mulțime etc., și că în Turnurile din 1907 încoace ei sunt prezentați ca tipificând pe Marea Mulțime. Aceste diferite antitipuri par să dea unele dificultăți prietenilor, ca și cum nu ar fi în armonie unele cu altele. Armonia dintre aceste diferite afirmații se va dovedi dacă vom împărți drept cuvântul adevărului, precum a și făcut Pastorul nostru, din punctul de vedere al Veacului Evanghelic, al Veacului Milenar și al Perioadei de Tranziție dintre ele. Noi înțelegem că toate cele trei direcții de gândire date de către Pastorul nostru sunt corecte. Veacul Evanghelic își are grupul  lui deosebit de leviți antitipici, pe cei credincioși îndreptățiți, cuprinzând și pe Vrednicii Tineri care devin și rămân astfel pe parcursul Perioadei de Tranziție; Veacul Milenar își are grupul lui deosebit de leviți, Vrednicii Bătrâni, Marea Mulțime și Vrednicii Tineri; și perioada care formează tranziția dintre aceste două Veacuri, adică Secerișul și mai ales perioada Epifaniei, își are grupul ei deosebit de leviți, adică Marea Mulțime. De aici trebuie să înțelegem că aceste trei grupuri de leviți antitipici nu se contrazic unele cu altele. Nu trebuie însă să le confundăm unele cu altele. Dacă limităm fiecare grup la perioada lui deosebită de timp așa cum s-a prezentat mai sus, și ne amintim că leviții din Veacul Evanghelic trec peste Perioada de Seceriș, din cauza suprapunerii celor două Veacuri, se va găsi că acestea se armonizează unele cu altele. Nu trebuie să se considere neobișnuit faptul că leviții tipici reprezintă diferite grupuri de antitipuri. Astfel de lucruri sunt frecvente în Scripturi, adică Samson, Iosua, David etc., sunt tipuri ale diferitelor serii de antitipuri. Întrebuințând un tip pentru a reprezenta diferite antitipuri, Iehova Își arată înțelepciunea Sa cea de multe feluri.

(9) În fiecare dintre aceste trei perioade trebuie să înțelegem că leviții antitipici sunt compuși din trei grupuri, chehatiți, merariți și gherșoniți. În timpul Perioadei de Tranziție, acești leviți, îndreptățiți de probă, care nu se vor consacra, își vor pierde îndreptățirea de probă, adică vor înceta să mai fie leviți de probă și vor fi scoși afară din Curte; pe când aceia care se consacră, Vrednicii Tineri, își păstrează îndreptățirea de probă și rămân în Curte ca și leviți ai Veacului Evanghelic compuși din trei grupuri, chehatiți, merariți și gherșoniți, pe toată Perioada de Tranziție. În plus, Marea Mulțime, în decursul acestei Perioade de Tranziție, devine leviți compuși din trei grupuri, chehatiți, merariți și gherșoniți. Dar trebuie să ținem cont de faptul că leviții de tranziție ai Marii Mulțimi sunt diferiți de Vrednicii Tineri ca și leviți stăruitori ai Veacului Evanghelic în timpul  de  tranziție.  Cu excepția Vrednicilor Tineri buni, cele trei grupuri din fiecare clasă sunt asociate separat unele cu altele; și astfel sunt din grupurile corespunzătoare din fiecare din aceste două clase, adică acei Vrednici Tineri care sunt asociați cu leviții chehatiți de tranziție (ai Marii Mulțimi), adică adepții olsoniți, sturgeoniți etc., sunt leviți chehatiți din Vrednicii Tineri (ai Veacului Evanghelic); acei Vrednici Tineri care sunt asociați cu leviții merariți de tranziție (ai Marii Mulțimi), adică adepții Societății de aderenți etc., sunt leviți merariți din Vrednicii Tineri (ai Veacului Evanghelic); și acei Vrednici Tineri care sunt asociați cu leviții gherșoniți de tranziție (ai Marii Mulțimi), adică adepții Instituției Biblice Pastorale (P.B.I.) de aderenți etc., sunt leviți gherșoniți din Vrednicii Tineri (ai Veacului Evanghelic).

(10) Numeri 3:6-8; 1:49-54; 3:23, 29, 35, 40-51; Evrei 12:23 dovedesc că cele trei grupuri de leviți, ca și tipuri ale leviților milenari, împreună cu familia lui Aaron, tipifică Biserica întâilor născuți din Veacul Milenar și nu din cel Evanghelic, ca și slujitori ai lui Iehova într-un sens deosebit. Preoții reprezintă pe Turma Mică; și din punctul de vedere al leviților milenari chehatiții reprezintă pe Vrednicii Bătrâni; merariții reprezintă pe Marea Mulțime; și gherșoniții reprezintă pe Vrednicii Tineri. (A se vedea F.128, 129.) Se va observa că afirmația de la pagina 129 cu privire la familia lui Gherșon este aceea că ea reprezintă „omenirea salvată”. De sigur, aceasta era cea mai bună explicație ce se putea da atunci. Adevărul clar referitor la „Vrednicii Tineri” ne fiind cuvenit înainte de Epifanie, vedem că gherșoniții milenari ca și clasă nu puteau fi înțeleși atunci ca tip. Dar când luăm în considerare faptul că gherșoniții tipici erau (1) socotiți ca parte a întâilor născuți (Numeri 3:12-17, 45), și (2) mai mult, erau separați (Numeri 1:49-53) de „israeliți” pentru slujba din Tabernacol, de care „israeliții” nu trebuiau să se apropie pentru slujire (v.51), putem vedea cu ușurință că ei sunt un tip pentru Mileniu, o parte a Bisericii întâilor născuți din Veacul Milenar și nu din cel Evanghelic, dar nu „lumea salvată”. Faptul că „Servitorul acela” nu a putut vedea aceasta în niciun sens nu este spre o denigrare a sa, nu mai mult decât nu a fost spre o denigrare a lui Isus că nu putea ști, atâta vreme cât era în trup, timpul Zilei de judecată. Nimeni nu poate vedea Adevărul înainte de vreme; și explicații ale Scripturilor înainte de a fi cuvenite sunt inevitabil necesare, iar când le vine timpul primesc unele potriviri. Precum toate trei clase de leviți li s-au dat lui Aaron și fiilor lui în slujba (1) Tabernacolului și (2) poporului (Numeri 3:6-8); tot așa Vrednicii Bătrâni, Marea Mulțime și Vrednicii Tineri le vor fi dați lui Aaron cel antitipic și fiilor lui pentru (1) a-i sluji pe ei și (2) a servi poporul, întreaga omenire; și întrucât tuturor celor trei clase de leviți li s-au dat așezări deosebite în jurul Tabernacolului (Numeri 3:23, 29, 35), separate și distincte de ale „israeliților” din celelalte seminții, aceste trei clase tipifică trei clase separate și distincte de restul omenirii, care este tipificată prin „israeliți”.

(11) Isaia 60:13: „Gloria Libanului [Liban înseamnă alb, iar copacii săi veșnic verzi, gloria Libanului, îi reprezintă pe cei drepți în calitate de leviți antitipici, Psalmul 92:12, 13] va veni la tine [leviții antitipici vor fi aduși la Cristos și Biserică, Numeri 3:6-9], bradul [Vrednicii Bătrâni­], pinul [Marea Mulțime] și merișorul [Vrednicii Tineri] împreună [îndeplinind un serviciu cooperativ], pentru a înfrumuseța locul sanctuarului Meu” – una din lucrările levitice (Numeri 3:6-9) era să înfrumusețeze sanctuarul Domnului.

(12) Daniel 3: În acest capitol se dă o relatare despre experiența celor trei tineri evrei – Șadrac, regal; Meșac, oaspete; și Abednego, slujitor al profetului. Z ʼ15, 260, paragrafele 9 și 10 explică precum că chipul tipifică militarismul, la care poporul lui Dumnezeu la sfârșitul Veacului nu se va apleca; iar Z 1899, 170 paragrafele 3 și 7 explică că chipul tipifică bisericismul – Fiara și Chipul ei – la care poporul lui Dumnezeu la sfârșitul Veacului nu se va apleca. Ambele aplicări sunt rezonabile, și noi credem că sunt corecte. Nu este întâmplător faptul că poporul lui Dumnezeu care refuză să se închine militarismului și bisericismului la sfârșitul Veacului, să fie reprezentat prin trei tineri evrei care refuză să se închine Chipului de aur. Evident acești trei tineri reprezintă trei clase – Turma Mică, Marea Mulțime și Vrednicii Tineri – aceia care trebuie să facă față spiritului militarismului, papismului și federaționalismului, și care refuză să li se închine, deși prin această conduită sunt expuși la mari suferințe. Numărul tinerilor evrei nu numai că sugerează aceste trei clase ca coexistând la sfârșitul Veacului, dar și numele lor sunt semnificative pentru același gând: Șadrac, regal, ne amintește de preoțimea regală (1 Petru 2:9); Meșac, oaspete, ne amintește de aceia care sunt invitați să fie oaspeți la cina nunții Mielului, o lucrare din Epifanie (Apocalipsa 19:9); Abednego, slujitor al profetului, ar părea să sugereze o altă clasă, separată de celelalte, și dedicată în mod special purtătorilor de cuvânt ai lui Dumnezeu.

(13) 2 Regi 2:9, 10: „Și Elisei a zis: Te rog, să fie o măsură dublă din spiritul tău peste mine. Iar el [Ilie] a zis: … așa îți va fi”. Că este ceva în neregulă cu traducerea, „o măsură dublă din spiritul tău”, este evident din faptul că Domnul nu va da de două ori mai mult din Spiritul Său altora decât Turmei Sale Mici credincioase, căreia dintre toate creaturile Sale El îi dă cea mai mare măsură din Spiritul Său. Expresia pe șenayim tradusă aici „măsură dublă”, apare în doar alte două pasaje din Vechiul Testament — Zaharia 13:8; Deuteronom 21:17. În primul pasaj este tradus „două părți”; adică două clase, Turma Mică și Marea Mulțime (a se vedea comentariile bereene); în ultimul pasaj, la fel ca și în 2 Regi 2:9, este tradus „parte dublă”. Această traducere este evident incorectă; pentru că dacă, de exemplu, un tată în Israel avea cinci fii, el nu împărțea moștenirea în șase părți egale, și să dea două părți întâiului-născut, și câte o parte la fiecare dintre ceilalți patru fii; căci de obicei întâiul-născut primea cea mai mare parte din moștenire, și aceea în mod legal, ca și acum de exemplu printre nobilimea din Britania etc. Următoarele aveau loc în Israel în cazul întâilor-născuți ai lui Israel: Ei formau două clase; aceștia, la moartea tatălui lor, deveneau capii familiilor lor, adică ei deveneau tații familiilor; și rămâneau de asemenea și fii. Aceste două relații, care îi constituie pe întâii-născuți în calitate de două clase, pare să se înțeleagă prin expresia pe șenayim din Deuteronom 21:17. Astfel vedem în aceste două pasaje, singurele din Scriptură în afară de 2 Regi 2:9, unde apare expresia pe șenayim, că înseamnă două clase. Și aceasta pare să fie semnificația ei din 2 Regi 2:9: „Fie pentru mine două clase [acționând] în spiritul tău” [puterea, adică în funcție ca și purtători de cuvânt ai lui Dumnezeu pentru Israel].

(14) Suntem familiari cu faptul că „Servitorul acela” a învățat că Elisei tipifică pe Marea Mulțime și pe Vrednicii Bătrâni, adică două clase. În conformitate cu 2 Regi 2:9 redat cum se cuvine se învață gândul că Elisei tipifică două clase. Suntem de asemenea conștienți de faptul că „Servitorul acela” [Matei 24:46, n.e.] a învățat că acei Consacrați Neconcepuți care vor fi credincioși, în Veacul următor vor fi asociați în răsplată și funcție cu Vrednicii Bătrâni (F.156, paragrafele 1, 2; Z ʼ11, 181, paragrafele 5-10; Z ʼ15, 269, paragrafele 11, 12; Cartea de Întrebări 151, 152). Acest gând al său ne dă legătura pentru a interpreta pe deplin acest mesaj. De sigur că în antitipul din 2 Regi 2:9, 10 Vrednicii Bătrâni nu au luat parte; fiindcă aceste versete s-au împlinit antitipic după 16 septembrie 1914 și înainte de 27 iunie 1917, pe când încă Vrednicii Bătrâni nu erau aduși din mormânt. Cum am putea atunci să interpretăm faptele în armonie cu această scriptură? Noi răspundem: Ei erau prezenți și vorbeau în mod reprezentativ în asociații lor, „Vrednicii Tineri”; după cum ei vor mai lua parte în mod reprezentativ în aceștia la celelalte antitipuri ale faptelor lui Elisei, toate acestea tipificând lucruri care se vor întâmpla înainte ca Vrednicii Bătrâni să se întoarcă din morți, chiar dacă ne-am putea aștepta la o a doua împlinire, după întoarcerea Vrednicilor Bătrâni. Astfel văzut, recunoaștem că 2 Regi 2:9, 10 ne învață că Vrednicii Tineri participă împreună cu Marea Mulțime în a fi purtătorii de cuvânt ai lui Dumnezeu către Israelul nominal spiritual – se împărtășesc de puterile simbolizate prin mantaua lui Ilie. Cele șapte linii de gândire scripturală de mai sus dovedesc că la sfârșitul Veacului Evanghelic și în Veacul Milenar există o clasă care este separată și distinctă de Turma Mică, Marea Mulțime, Vrednicii Bătrâni și clasa restabilirii; o clasă credincioasă lui Dumnezeu în timp ce Satan, păcatul și moartea stăpânesc peste pământ; și mai apoi asociată cu Turma Mică, Vrednicii Bătrâni și Marea Mulțime în binecuvântarea întregii omeniri, clasa restabilirii. Prin urmare tragem concluzia că Vrednicii Tineri sunt acei frați credincioși care, consacrându-se de la 1881, nu sunt concepuți de spirit.

Lucrarea lor actuală

(15) Care este lucrarea actuală a Vrednicilor Tineri? Mai sus am văzut că Vrednicii Tineri în calitate de leviți ai Veacului Evanghelic, în Perioada de Tranziție sunt formați din chehatiți, merariți și gherșoniți, tot așa cum Marea Mulțime în calitate de leviți de tranziție este formată din chehatiți, merariți și gherșoniți de tranziție; de asemenea s-a sugerat mai sus (având în vedere că Elisei tipifică pe ambele aceste clase, cel puțin în ceea ce privește pe adepții Societății partizane, 2 Regi 2:9) că chehatiții fiecăreia dintre aceste două clase, merariții fiecăreia dintre aceste două clase și gherșoniții fiecăreia dintre aceste două clase lucrează împreună individual. Cu excepția cazului în care Domnul i-ar separa pe leviții Vrednici Tineri ai Veacului Evanghelic în cele trei grupuri ale lor de grupurile corespunzătoare ale leviților de tranziție (ai Marii Mulțimi), lucrarea celor dintâi în cele trei grupuri ale lor ar părea să fie de a coopera individual cu cele trei grupuri corespunzătoare ale celor din urmă, în măsura în care cei din urmă lucrează în conformitate cu învățăturile, aranjamentele, Statutul și Testamentul (chehatiții fiind scutiți de la obligațiile corporatiste ale Statutului și Testamentului, ne având care simbolice, Leviticul 7:9), pe care Domnul le-a dat prin „Servitorul acela”. Leviții buni din ambele clase în timpul Perioadei de Tranziție se vor amesteca  mai mult sau mai puțin printre preoți, și vor face o lucrare care va fi de mare ajutor pentru preoți. Având în vedere aceste condiții, în mintea fiecăruia dintre Vrednicii Tineri credincioși vor apărea întrebările: „Ce ar trebui să fac în serviciul Domnului? Și cu care grup din poporul Domnului ar trebui să mă asociez?” Noi nu cunoaștem un răspuns mai bun de dat la această întrebare decât acela ca fiecare să caute să facă cu credincioșie ceea ce el crede că este voia Domnului pentru el; și să se asocieze cu acel grup din poporul Domnului pe principiile și procedeele căruia le poate aproba. Aceasta va îndruma pe fiecare la grupul și lucrarea lui potrivite în timpul acesta.

(16) Din faptul că gherșoniții aveau în grijă toate perdelele și învelitorile Tabernacolului, cu excepția vălului al doilea, inclusiv poarta Curții, cu funiile lor (Numeri 3:25-27; 4:21-28), s-ar părea că slujirea milenară a Vrednicilor Tineri va fi în mod deosebit de a învăța și de a pune în practică pentru popor doctrinele îndreptățirii și consacrării, cu anumite aspecte limitate ale adevărurilor implicate în aceste două linii de gândire, adică, anumite aspecte ale adevărurilor referitoare la păcat, dreptate, pocăință, credință, consacrare, ascultare, jertfele pentru păcat, Marele Preot, Preoții Subordonați, haruri etc., împreună cu explicarea Scripturilor corespunzătoare ca texte doveditoare ale acestor adevăruri, și ca texte de combatere împotriva erorilor asupra acestor subiecte. Ca și antitip al dealului Bezeta din Ierusalim, s-ar părea că Vrednicii Tineri vor învăța lucruri referitoare la Regat, și vor exercita unele puteri subordonate pentru Regat. Detaliile despre misiunea lor prezentă și viitoare trebuie lăsate pentru o analiză ulterioară.

Răsplățile lor, din Mileniu și de după Mileniu

 (17) Ceva cu privire la răsplățile Vrednicilor Tineri: Noi înțelegem că ei vor fi răsplătiți în asociere cu Vrednicii Bătrâni. Atributele Divine în relație cu părțile pământești ale Legământului întărit prin Jurământ, precum și pasajele specifice par să dovedească că aceasta este adevărat despre ei.

(18) Mai întâi vom raționa din Atributele Divine în relația lor cu părțile pământești ale Legământului întărit prin jurământ în împărțirea răsplăților celor care cu credincioșie îl slujesc pe Dumnezeu pe când predomină păcatul, adică unora „care sunt de credința lui Avraam”. În planul Domnului Înțelepciunea Sa a aranjat, și Puterea, Dreptatea și Iubirea Lui vor coopera pentru a da în Mileniu Vrednicilor Bătrâni calitatea de prinți ca răsplată (Psalmul 45:16; Isaia 32:1; Galateni 3:6-9), care (înainte ca meritul răscumpărării să fie disponibil pentru atribuire, Matei 11:11-13; Evrei 2:3, și chemarea generală la natura divină și la moștenire împreună cu Cristos să înceapă) au fost credincioși lui Dumnezeu în mijlocul condițiilor foarte dificile din cauza predominării și stăpânirii lui Satan, a păcatului, erorii și morții printre oameni. Așadar, noi raționăm că atributele divine vor aranja o răsplată asemănătoare pentru Vrednicii Tineri în Mileniu pentru o credincioșie asemănătoare față de Dumnezeu (după ce atribuirea meritului răscumpărării nu a mai fost disponibilă pentru acești anumiți consacrați, și chemarea generală la natura divină și moștenire împreună cu Cristos a încetat, dar înainte de a se face aplicarea meritului răscumpărării și a se stabili Regatul lui Dumnezeu printre oameni) în mijlocul condițiilor foarte dificile din cauza predominării și stăpânirii lui Satan, a păcatului, erorii și morții printre oameni. Raționamentul este foarte evident; ambele clase arată același spirit de credincioșie în mijlocul acelorași condiții grele sub dezavantajul de a nu mai fi disponibil meritul răscumpărării în folosul lor. Statornicia caracterului sfânt al lui Dumnezeu în vederea jurământului Său pentru întreaga clasă a credinței garantează o răsplată asemănătoare pentru aceia care au fost credincioși în mod asemănător în condiții dificile asemănătoare și care au fost supuși unui dezavantaj asemănător a unei indisponibilități asemănătoare a meritului răscumpărării în beneficiul lor (Geneza 22:16-18; Galateni 3:6-9; Romani 4:16).

(19) Ioel 2:28 arată că măsura lor de Spirit le va permite să aibă revelații speciale sub formă de viziuni.

(20) 2 Timotei 2:20 dovedește că fiind parte a casei celor credincioși ei vor fi întrebuințați în mod onorabil, și pe pământ vor fi următorii după Vrednicii Bătrâni în familia lui Cristos.

(21) Psalmul 72:3 arată că împreună cu Marea Mulțime ei vor fi Nobili în Regatul lui Dumnezeu, în care Cristosul vor fi Regii iar Vrednicii Bătrâni vor fi Prinții.

(22) Isaia 60:13 dovedește că ei vor primi ca răsplată perfecțiunea naturii umane, astfel având parte în „învierea celor drepți” împreună cu Turma Mică, Marea Mulțime și Vrednicii Bătrâni (Luca 14:14), și în „învierea mai bună” împreună cu Vrednicii Bătrâni (Evrei 11:35).

(23) Numeri 3:40-51 comparat cu Evrei 12:23 („Judecătorul [Răsplătitorul] tuturor [celor concepuți de spirit], și de asemenea al oamenilor drepți desăvârșiți în dispozițiile lor”, I.V.), dovedește că ei vor fi o parte a Bisericii celor întâi-născuți din Veacul Milenar și nu a celei din Veacul Evanghelic, și ca atare vor fi onorați cu privilegiul de a sluji lui Cristos și Bisericii în interesele omenirii ca și învățători ai poporului, de care însă vor fi separați și distincți.

(24) 2 Regi 2:9, 10: Ca parte a lui Elisei cel antitipic ei vor fi privilegiați să participe în multe lucrări de restabilire, deoarece multe lucruri pe care le vor face înainte de a intra în răsplata lor se vor repeta după „învierea mai bună”, de exemplu trezirea fiului sunamitei, vindecarea leprei lui Naaman etc. Astfel răsplata lor va fi glorioasă pe parcursul Mileniului.

(25) Dar deplinătatea răsplății lor va veni după Mileniu, atunci când ei, împreună cu Vrednicii Bătrâni, vor fi schimbați din ființe umane în ființe spirituale. Z ʼ13, 52, 53 dovedește, de exemplu, că prin faptul că sunt întâi-născuți și leviți antitipici fără moștenire în țară, Vrednicii Bătrâni vor fi făcuți ființe spirituale după lucrarea lor milenară. Unele dintre aceste argumente dovedesc aceasta despre Vrednicii Tineri în aceeași măsură ca și despre Vrednicii Bătrâni. Domnul a binevoit ca în 1905 să ne acorde privilegiul de a ne afla la Casa Bibliei din Allegheny, când pentru prima dată „Servitorul acela” a anunțat că s-ar părea că Vrednicii Bătrâni vor fi făcuți ființe spirituale după Timpurile de Restabilire. El a spus că amplasarea corturilor chehatiților, ca și în cazul celor ale anumitor amramiți (Moise, Aaron și familia sa, dar nu și familia lui Moise, 1 Cronici 23:13-15), și ale celor ale merariților lângă Tabernacol, separate și distincte de corturile „israeliților”, pare să dovedească că Vrednicii Bătrâni ar deveni spirituali după Mileniu. Având în minte ideea din F.129 cu privire la gherșoniți că reprezintă „omenirea salvată”, l-am întrebat dacă acel raționament nu ar dovedi că toată lumea salvată ar deveni spirituală, și că acest pământ nu ar fi casa eternă a omului? După ceva discuție „Servitorul acela” a abandonat chestiunea și nu a mai adus-o în atenție timp de câțiva ani, când iarăși a învățat că Vrednicii Bătrâni ar deveni spirituali. Pentru prima dată, în 1909, a apărut ceva în „Turn” sugerând că Vrednicii Bătrâni vor deveni spirituali; iar în Z ʼ13, 52, 53 [VDM, Vol.20, Nr.3, pag.1451-1454­, n.e.], începând cu coloana 1, paragraful 2, împlinind o promisiune pe care o făcuse Bisericii cu câțiva ani înainte, și anume că cândva va da dovadă scripturală pentru schimbarea de natură a Vrednicilor Bătrâni, el a dat o serie de dovezi cu privire la acel subiect. Noi îi îndrumăm pe cititorii noștri la acel Turn, cerându-le dacă îl au, să citească din el articolul la care ne referim înainte de a continua acest articol.

(26) Este rezonabil și scriptural de a aștepta pentru Vrednicii Tineri, precum și pentru Vrednicii Bătrâni, că în cele din urmă ei vor primi o răsplată mai mare decât ar putea avea pe acest pământ. Atât Vrednicii Bătrâni cât și cei Tineri ar fi veșnic degradați în loc de a fi veșnic răsplătiți pentru serviciul și suferința lor din Mileniu pentru lume, și pentru serviciul lor de după Mileniu pentru cei credincioși din lume și pentru suferința lor pentru dreptate de după Mileniu din partea clasei morții a doua, dacă ar rămâne pentru totdeauna pe pământ; căci deoarece toate ființele umane găsite vrednice de viață veșnică de atunci încolo vor fi egale (Matei 25:34; Apocalipsa 21:24), ar urma că Vrednicii Tineri precum și cei Bătrâni, fiind superiori în Mileniu, ar fi degradați să fie etern egali omenirii, dacă ca și ființe umane ar rămâne în etern pe acest pământ. Astfel Dumnezeu nu numai că nu le-ar da nicio răsplată pentru serviciul și suferința lor din Mileniu și de după Mileniu, dar după Mileniu nu le-ar da mai mult decât le va da acelora care nu L-au slujit, ci au slujit lui Satan, păcatului, erorii și morții în decursul perioadei în care acestea predominau și stăpâneau printre oameni. Atributele divine nu răsplătesc astfel de credincioșie prin degradare eternă. Prin urmare noi nu ne așteptăm ca Vrednicii Tineri și cei Bătrâni să rămână pe pământ printre stările și asocierile umane, adică să rămână umani.

(27) Se pare că atributele divine îi vor răsplăti cu mult mai presus de omenire pentru serviciul și suferințele lor din Mileniu și de  după  Mileniu, care  vor  fi  cu  mult  mai   mari  decât cele ale lumii salvate. Acest lucru, combinat cu punctul precedent, dovedește că ei vor fi făcuți superiori ființelor umane.

(28) Evrei 12:23 (comparat cu Exodul 12:11-13, 21-23, 27; 13:1, 2, 11-15; Numeri 3:40-51) dovedește că numele (dispoziția și natura) tuturor întâilor-născuți sunt scrise în cer, adică toți în cele din urmă vor dezvolta dispoziții spirituale, vor dobândi corpuri spirituale, și astfel vor avea o moștenire spirituală. Numeri 3:40-51 dovedește că gherșoniții, împreună cu chehatiții și merariții, au fost luați în locul întâilor-născuți din Israel; așadar primii, tipificându-i pe Vrednicii Tineri, sunt incluși în numărul Bisericii celor întâi-născuți din Veacul Milenar și nu a celei din Veacul Evanghelic, ale căror nume sunt scrise în cer, adică Vrednicii Tineri vor dezvolta dispoziții spirituale și vor dobândi corpuri și moșteniri spirituale.

(29) Numeri 18:20, 23, 24 dovedește că nici preoții nici leviții nu au avut vreo moștenire în țară. Aceasta, de sigur, îi include pe gherșoniți precum și pe preoți, pe chehatiți și pe merariți. Întrucât „Servitorul acela” implică în articolul menționat mai sus că a nu avea nicio moștenire în țară tipifică că antitipurile acestor patru clase de descendenți ai lui Levi nu vor avea o moștenire pământească ci una cerească, adică dispoziții, corpuri, case cerești etc. De aceea Vrednicii Tineri, ca și antitipuri ai gherșoniților, vor deveni ființe spirituale.

(30)  Numeri 3:23: Amplasarea gherșoniților fiind separată și distinctă de amplasarea celor douăsprezece seminții ale „israeliților”, ar tipifica pentru Vrednicii Tineri o moștenire spirituală; la fel ca și amplasarea chehatiților (Numeri 3:29) și a merariților (Numeri 3:35) și a preoților (Numeri 3:38), toate separate și distincte de amplasarea celor douăsprezece seminții ale „israeliților”, lumii, ar tipifica moșteniri spirituale pentru Vrednicii Bătrâni, Marea Mulțime și Turma Mică.

(31) Evrei 7:1-10: A da zeciuieli în conformitate cu acest pasaj simbolizează a recunoaște inferioritatea și supunerea cuiva față de cel căruia i se dau zeciuielile. Și deoarece „cele patru familii distincte ale leviților pot reprezenta în mod potrivit patru clase distincte ale omenirii îndreptățite când reconcilierea va fi completă – sfinții” etc. (F.128), tipul (din Numeri 18:21, 24) pare să dovedească că omenirea va fi inferioară și supusă Vrednicilor Bătrâni, Marii Mulțimi și Vrednicilor Tineri; iar tipul (din Numeri 18:25-32) pare să dovedească că aceste trei clase la rândul lor vor fi inferioare și supuse Turmei Mici. Întrucât Vrednicii Tineri, precum și ceilalți, vor primi pentru totdeauna zeciuieli de la omenirea salvată, și întrucât toți pe pământ ca și regi (Matei 25:34; Apocalipsa 21:24) vor fi egali unul cu altul, urmează că Vrednicii Tineri vor avea o moștenire mai mare decât una umană pe acest pământ, adică o dispoziție, natură, locuință cerească.

(32) Apocalipsa 20:9: Înainte de a sugera acest verset ca pe o dovadă probabilă că Vrednicii Tineri vor fi făcuți spirituali, cităm din Z’13, 53, coloana 1, paragrafele 1-4, pentru a dovedi că cuvintele tipărite cu caractere cursive conțin un principiu care demonstrează că prin termenul „Tabăra Sfinților” se are în vedere pe Vrednicii Tineri, și că termenul „Cetatea Preaiubită” aici se aplică la Vrednicii Bătrâni ca și reprezentanți ai Cetății Preaiubite, Biserica Glorificată. Citatul din Turnul la care ne referim este după cum urmează:

(33) „Același gând [că Vrednicii Bătrâni vor deveni spirituali] pare să fie ilustrat în Apocalipsa. La sfârșitul celor o mie de ani Satan va fi dezlegat pentru a merge să încerce pe oamenii care vor fi pe pământ, ca să se arate în ce măsură inimile lor îi sunt loiale lui Dumnezeu și principiilor dreptății. Rezultatul acestei probe va fi acela că unii vor cădea (Apocalipsa 20:7-10). Citim: «Și au urcat peste lărgimea pământului și au încercuit tabăra sfinților și preaiubita cetate; dar a coborât foc de la Dumnezeu din cer și i-a mistuit» (Apocalipsa 20:9). «Cetatea preaiubită» este Noul Ierusalim; Biserica în glorie, nu Biserica în carne. Răzvrătirea ațâțată de Satan va fi nu numai împotriva Prinților pământești, ci și împotriva Cristosului.

(34) „La acel timp, fiind ajunși la perfecțiunea organismului și a puterilor, oamenii se vor afirma astfel mergând să înconjoare tabăra sfinților [«și preaiubita cetate», care în text este de asemenea amintită ca fiind înconjurată]. Că nu se poate referi la Biserică este evident din faptul că ființele umane nu pot ataca forța nevăzută a ființelor spirituale, precum Biserica atunci va fi. Întocmai cum în Marea Britanie oamenii au mers la parlament pentru a protesta, tot așa grupul răzvrătit din omenire va protesta împotriva Prinților lor credincioși. Ne imaginăm că îi auzim spunând: «Este timpul ca acest guvern să ne fie predat nouă. Protestăm împotriva rămânerii voastre la putere». În răzvrătirea împotriva fazei pământești a Regatului lui Mesia, totuși ei se vor răzvrăti împotriva Domnului. În consecință îi va surprinde judecata divină – «foc din cer».

(35) „Deoarece această răzvrătire va avea loc la sfârșitul Veacului Milenar, și întrucât omenirea la acel timp va fi atins perfecțiunea; de aceea această separare a Vrednicilor Bătrâni de restul lumii pare să implice că Dumnezeu are un scop special față de ei. Termenul tabără în sine implică că starea sau aranjamentul lor este numai temporar, și că Dumnezeu are ceva mai bun în păstrare pentru ei”.

(36) Să observăm cu atenție prima serie de cuvinte de mai sus care sunt tipărite cu caractere cursive și cuvintele care sunt în mijlocul lor în paranteze. Dacă expresia „au înconjurat Tabăra Sfinților” dovedește că prin „Tabăra Sfinților” nu se poate face referire la Biserică, din cauza „că ființele umane nu pot ataca forța nevăzută a ființelor spirituale, cum Biserica atunci va fi”, din aceeași cauză urmează că expresia „au înconjurat … Cetatea Preaiubită” nu se poate referi la Biserică, deși această expresie ar sugera în mod obișnuit Biserica glorificată. Mai degrabă s-ar părea că prin expresia „Cetatea Preaiubită” aici se face referire la Vrednicii Bătrâni ca reprezentanții vizibili ai Preaiubitei Cetăți invizibile ca atare. Dacă acest lucru este adevărat, atunci „Tabăra Sfinților” ar fi o altă clasă, și anume Vrednicii Tineri, împotriva cărei puteri subordonate clasa caprelor se va răzvrăti după ce Satan va fi dezlegat; și prin urmare exprimarea cu caractere cursive de la sfârșitul citatului ar dovedi că Vrednicii Tineri vor deveni spirituali. Nu era timpul să se înțeleagă aceasta atunci când „Servitorul acela” a scris articolul, nimeni nu putea vedea aceasta atunci, deși afirmația lui ne dă indiciul pentru înțelegerea corectă a pasajului.

(37) Cele de mai sus, nădăjduim, vor fi suficiente pentru a ne permite să îi recunoaștem și să luăm poziția corectă față de Vrednicii Tineri. Tatăl ceresc și Domnul ceresc să îi binecuvânteze din belșug în locul și serviciul lor!

E4, cap. 5, pag. 317-336; PT, №3, 1919, 34-38

AVRAAM

Drept trăit-a, mulți ani martor

Pentru purul și-adâncul Jurământ,

Ce la culmea cea de Veacuri

Evreii binecuvântați și neamurile pe pământ.

Preot nu, și nici nu cleric,

De trufie, îngâmfare ce nu știe,

Mare păstor și păstor războinic,

Om ce ne seamănă mie și ție;

Om la față și în suflet,

Ținând credința dreaptă și curată

Mai curat decât a păgânilor umblet,

Și decât copiii săi se-așteaptă.

Domn comun al cărui nume,

Evrei, creștini, turci, arabi cu fală-l poartă;

Comun cum soarele de sus străluce

De la est la vest face în zi noapte

Dacă ați găsit o greșeală, vă rugăm să inserați fragmentul și să apăsați Ctrl+Enter.