Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine însuși și să-și ia crucea și să Mă urmeze — Matei 16:24.
Purtarea crucii este în strânsă legătură cu negarea de sine și totuși se poate vedea o diferență între ele. Negarea de sine se referă în mod special la ascultare și răbdare pasivă pentru cauza Domnului. Purtarea crucii se referă mai ales la activități în serviciul Domnului, ceea ce găsim că este contrar înclinațiilor noastre naturale. Credincioșie în negare de sine înseamnă zel și curaj; purtarea crucii înseamnă victorie, învingere. Negările noastre de sine pot fi victorii în inimile noastre, despre care alții pot să nu știe nimic și nici nu trebuie să știe dacă dorim să avem binecuvântarea deplină a Domnului. Purtarea crucii, însă, poate fi văzută, cel puțin într-o oarecare măsură, de către cei cu care suntem în relații apropiate și mai ales de către cei care umblă pe aceeași „cale îngustă” — Z ’00, 118 (R2615).
* * *
Pentru creștin, negarea de sine nu înseamnă pur și simplu a renunța la drepturile noastre, ci a renunța la drepturile noastre pentru cauza Domnului. Purtarea crucii înseamnă supunerea sinelui la voința Domnului în slujire, din credință, speranță, iubire și ascultare în toate treburile vieții, mai ales în împrejurări neprielnice. Doar cei care practică o astfel de negare de sine și o astfel de purtare a crucii sunt urmașii adevărați ai lui Cristos și, în felul acesta, la sfârșitul drumului lor Domnul îi va accepta pentru o parte în Împărăția glorioasă a lui Cristos — PT 1931, 192.
Pasaje paralele: Geneza 22:1-12; 2 Samuel 24:24; Matei 8:19-22; 10:37-39; 13:44-46; 19:12, 21; Luca 5:11, 27, 28; 14:33; 18:27-30; 21:2-4; Faptele 20:22-24; Romani 6:1-11; 14:1-22; 15:1-5; 1 Corinteni 8:13; 9:12, 15, 18, 19, 23-27; 10:24; Filipeni 3:7-9; Tit 2:12; 1 Petru 2:11, 16; 4:1, 2.
Cântări: 279 [16], 8, 14, 47, 134 [113], 192 [140], 277 [-].
Poeziile Zorilor, 41: Chemarea Divină.
Lectură din Turn: Z ʼ06, 267 (R3843: Calea îngustă spre viața veșnică). Lectură suplimentară:
Z ʼ13, 120 (R5221: Purtarea crucii un privilegiu ― VDM, Vol. 19, Nr. 4, pag. 1378).
L.T. în limba rusă; R5221.
L.T. în limba ucraineană; R5221.
L.T. în limba engleză; R2615; R5221.
Întrebări: Ce experiențe am avut eu săptămâna aceasta potrivit acestui text? Cum le-am întâmpinat? Ce rezultat au dat ele?
CÂNTĂRI ÎN NOAPTE 21 IANUARIE [R1865, R1864] (Cântarea 11)
RUGĂCIUNE, RĂBDARE, BUCURIE, PURITATE, LAUDĂ, AJUTOR, MĂRTURISIREA EVANGHELIEI, MÂNGÂIERE ÎN ÎNTRISTARE, BIRUIREA OBICEIURILOR RELE, BIRUIREA SINGURĂTĂȚII ȘI DEZNĂDEJDII.
Mana de azi
19 SEPTEMBRIESfințește-i prin adevărul Tău: Cuvântul Tău este adevărul — Ioan 17:17, VDC.
Domnul nostru leagă întotdeauna progresul și dezvoltarea vieții noastre spirituale de primirea Adevărului și ascultarea ce-i dăm. Fiecare copil al lui Dumnezeu trebuie să se păzească de învățătura care pretinde că este înaintea Cuvântului, care afirmă că Cristos sau Spiritul sfânt vorbesc unor astfel de creștini avansați independent de Cuvânt. Aceasta cultivă mândria spirituală și lăudăroșia și fac fără putere avertizările și mustrările Sfintelor Scripturi, căci cei înșelați cred că în ei locuiește un învățător mai mare. Iar Satan, folosindu-se de această înșelăciune, îi face robii voinței lui — Z ’03, 377 (R3250).
* * *
Sfințirea ne pune deoparte de păcat, eroare, egoism și spirit lumesc, și ne dedică în serviciul Domnului. Pe măsură ce sfințirea își continuă lucrarea, ea ne ține voința moartă, ne sacrifică trupul pentru Domnul și ne face caracterul ca al Lui. Cuvântul este cel care ne sfințește, întâi prin aceea că lucrează în inimile noastre o credință și o iubire care se consacră, prin care ne face capabili să ne prezentăm pe noi înșine înaintea Domnului drept sacrificiu. El își continuă lucrarea prin faptul că pune în noi începutul inimii, minții și voinței noi, și ne face capabili să ne sacrificăm până la moarte, în timp ce voința noastră umană o ține moartă iar voința lui Dumnezeu o ține vie în noi. Cuvântul își continuă lucrarea prin aceea că ne energizează să creștem, curățindu-ne, întărindu-ne și echilibrându-ne. Își completează lucrarea prin faptul că ne perfecționează — și toate acestea prin slujirea lui Isus — PT 1935, 117, 118.
Pasaje paralele: Ieremia 1:5; Faptele 26:17, 18; Romani 15:16; 1 Corinteni 1:2, 30; 6:11; Galateni 2:20; 6:14; Efeseni 1:3, 4; 3:19; 4:7, 12-16; 5:25-27; Coloseni 2:11; 1 Tesaloniceni 4:3, 4; 5:23; 2 Tesaloniceni 2:13, 14; 2 Timotei 2:21; Evrei 2:11.
Cântări: 49, 4, 47, 78, 196 [142], 198 [-], 267 [-].
Poeziile Zorilor, 120: Învățătorule, vorbește.
Lectură din Turn: Z ʼ13, 292 (R5319: Cele două părți ale sfințirii ― VDM, Vol. 17, Nr. 2, pag. 1201).
Lectură suplimentară: Z ʼ14, 23 (R5385: Credincioșie în administrarea noastră ― VDM, Vol. 15, Nr. 5, pag. 1087); Z ʼ14, 197 (R5489: Responsabilitatea noastră privind Adevărul Prezent ― VDM, Vol. 13, Nr. 3, pag. ); Z ʼ16, 99 (R5876: Cum suntem sfințiți? ― VDM, Vol. 4, Nr. 3, pag. ); Z ʼ16, 150 (R5898: Martori pentru adevăr ― VDM, Vol. 3, Nr. 5, pag. ).
L.T. în limba rusă; R4390; R5385; R5489; R5876; R5898.
L.T. în limba ucraineană; R4390; R5385; R5489; R5876; R5898.
L.T. în limba engleză; R3250; R4390; R5385; R5489; R5876; R5898.
Întrebări: Ce a însemnat acest text pentru mine săptămâna aceasta? În ce mod? În ce împrejurări? Care au fost rezultatele?
RUGĂCIUNE, RĂBDARE, BUCURIE, PURITATE, LAUDĂ, AJUTOR, MĂRTURISIREA EVANGHELIEI, MÂNGÂIERE ÎN ÎNTRISTARE, BIRUIREA OBICEIURILOR RELE, BIRUIREA SINGURĂTĂȚII ȘI DEZNĂDEJDII.
CÂNTĂRI ÎN NOAPTE 19 SEPTEMBRIE (Cântarea 411) *Z ʼ16, 220 (R5385: Conștiința și războiul ― VDM, Vol. 2, Nr. 5, pag. );
