1 decembrie

Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți — Matei 22:39.

Tu nu ai vrea ca aproapele tău să își folosească mintea și limba în presupuneri rele și în defăimări împotriva ta; și nici tu să nu-i faci așa. Legea Domnului poruncește ca toți care sunt sub Legământul Lui să fie atenți să nu pronunțe nici măcar o suspiciune împotriva aproapelui; și dacă, în afara cunoștinței, suspiciunea este impusă minții printr-un concurs de împrejurări, mintea nouă, imediat, cu bunăvoința ei înnăscută, să contrabalanseze suspiciunea prin sugestia posibilității unei informări sau interpretări greșite și întotdeauna să acorde celui aparent vinovat un beneficiu prin faptul că se îndoiește — Z ʼ99, 72 (R2442).

*       *       *

Fiecare persoană liberă din punct de vedere moral este aproapele nostru, indiferent de rasă, naționalitate, gen, poziție socială, vârstă, regiune, relație sau plan de existență. În mod special noi avem două clase de semeni, adică pe cei în Adam și pe cei în Cristos. Unii semeni ne sunt mai aproape decât alții; iar gradele lor diferite de apropiere față de noi determină gradele noastre diferite de obligație față de ei. Astfel avem mai multe obligații față de familiile noastre decât față de străini, față de cei consacrați decât față de cei îndreptățiți de probă și față de cei îndreptățiți de probă decât față de cei neîndreptățiți. Aplicarea practică a acestui text pare a fi următoarea: să oferim aproapelui nostru aceeași bunăvoință și același serviciu pe care noi, conduși de cunoașterea voinței Domnului în împrejurările în care ne aflăm, am vrea ca el să ne-o ofere nouă dacă noi am fi în locul lui iar el în al nostru. Aceasta este regula iubirii din datorie, adică dreptate față de semenii noștri. Sacrificiul adus cu încălcarea acestei reguli nu este acceptat de Dumnezeu — PT 1932, 197.

Pasaje paralele: Leviticul 19:18; Mica 6:8; Matei 7:12; 9:13; Marcu 12:31; Romani 13:9; Galateni 5:14; Iacov 2:8; 1 Timotei 1:5; 1 Petru 1:22; 2 Petru 1:7; 1 Ioan 3:18.

Cântări: 166 [126], 165 [125], 95, 196 [142], 198 [-], 267 [-], 125 [-].

Poeziile Zorilor, 124: „Dumnezeu să vă binecuvânteze!”

Lectură din Turn: Z ʼ15, 168 (R5699 — „Cine este aproapele meu?”  ― VDM, Vol. 8, Nr. 4, pag. 556).

Întrebări: Am iubit eu pe aproapele meu ca pe mine însumi săptămâna aceasta? Care au fost împrejurările și rezultatele?