STUDIUL I
NOAPTEA DE PĂCAT A PĂMÂNTULUI SE VA TERMINA CU O DIMINEAȚĂ DE BUCURIE
1. Ce gând sugerează minților noastre „Planul divin al Veacurilor”? De ce perioada în care este permis păcatul este numită „o noapte întunecoasă”? Când va fi introdusă „dimineața”? Pag. 9.
2. După ce tânjește ca din instinct toată creația? Cum aceste speranțe și așteptări neclare aproximează pregătirile îndurătoare ale Creatorului pentru omenire? Pag. 10, ¶ 1.
3. De ce este posibil acum să înțelegem Planul divin așa cum nu a fost posibil în Veacurile trecute? Pag. 10, ¶ 2.
4. Care este temelia religiei adevărate? Pag. 10, ¶ 3.5. Trebuie să așteptăm ca temelia așezată de Dumnezeu pentru credința noastră să fie în armonie cu rațiunea și dreptatea? Care trebuie să fie obiectivul nostru ca căutători ai adevărului? Pag. 11, ¶ 1.
6. Care sunt cele două metode deschise nouă ca cercetători ai adevărului? Pag. 11, ¶ 1.
7. Care este greșeala obișnuită din prezent și din toate timpurile cu privire la acceptarea anumitor doctrine, și care trebuie să fie proba tuturor învățătorilor religioși și a tuturor învățăturilor religioase? Pag. 12, ¶ 1.
8. Care este metoda de studiere a Bibliei urmată în manualul nostru? De ce este esențial studiul atent și ordonat al acestei lucrări pentru o înțelegere temeinică a „Adevărului Prezent”? Pag. 12, ¶ 3.
9. Care este scopul profețiilor cuprinse în Scripturi? Pag. 13, ¶ 1.
10. Judecând după condițiile lumii de astăzi, care trebuie să fie concluzia la care a ajuns orice observator cugetător care nu cunoaște Planul Divin? Pag. 14, ¶ 1.
11. Care este starea religioasă a lumii așa cum este arătată pe Diagrama Misionară? De la pag. 14, ¶ 2 până la pag. 17, ¶ 1.
12. Ce învață diferitele crezuri ale „ortodoxiei” cu privire la aceste miliarde de păgâni? Pag. 17, ¶ 2, 3.
13. Cum a prezis Cuvântul lui Dumnezeu prin profetul Isaia tocmai această stare de lucruri și remediul ei? Pag. 18, ¶ 1.
14. Au fost întunecimea și mizeria neîntrerupte a lumii o taină pentru oamenii lumești cât și pentru biserică? De la pag. 18, ¶ 2 până la pag. 20, ¶ 1.
15. În timp ce „întunericul acoperă pământul și negură mare popoarele”, ce clasă dintre oameni are privilegiul să umble în lumina Adevărului? Pag. 21, ¶ 2.
16. De ce mulți stau încă în întuneric când ar putea să umble în lumină? Pag. 21, ¶ 1.
17. Cum Spiritul lui Dumnezeu va îndruma Biserica în Adevăr? Pag. 21, ¶ 2.
18. Ce asigurare scripturală avem că nici chiar lumea nu va rămâne mereu în întuneric? Pag. 21, ¶ 3.
19. Care a fost natura promisiunilor divine în Veacurile trecute și cum a fost „cărarea celor drepți” progresivă în ceea ce privește cunoștința? Pag. 21, ¶ 4.
20. Care a fost lumina specială adusă de Domnul nostru Isus la prima Sa venire? Pag. 22, ¶ 1.
21. După ce au adormit apostolii, care au fost experiențele majorității Bisericii? Ce a făcut posibilă dezvoltarea papalității? Pag. 22, ¶ 2.
22. Care a fost natura mișcării Reformei, și de ce protestanții au făcut atât de puțin progres din zilele reformatorilor? Pag. 23, ¶ 1.
23. Ce înțelegem noi prin termenul „adevăruri dispensaționale”? Ce a dat naștere proverbului: „Biblia este o vioară la care se poate cânta orice melodie”? Pag. 24 ¶ 1, 2; Pag. 25 ¶ 1.
24. De ce este foarte important să umblăm în lumină? În ce mod pun în contrast Scripturile umblarea cu șederea sau cu starea? Pag. 25, ¶ 2.
25. Dacă credem că perfecțiunea cunoștinței nu este un lucru al trecutului ci al viitorului, de ce ne întoarcem la cuvintele apostolilor și profeților pentru toată cunoștința noastră despre prezent și viitor? Pag. 25, ¶ 3.
26. Deși Domnul a promis că Biserica va fi călăuzită în tot Adevărul, în ce mod este evident că este dezvăluit Adevărul? Pag. 26, ¶ 1.
27. Care a fost valoarea specială a viziunilor și revelațiilor apostolului Pavel, din moment ce nu i s-a îngăduit să le facă de cunoscut nici celorlalți apostoli nici Bisericii în general? Pag. 27, ¶ 1.
28. În ce mod confirmă cartea Apocalipsa declarațiile anterioare? Pag. 27, ¶ 2.
29. Care a fost promisiunea din Apocalipsa 1:3 și cum s-a împlinit? Pag. 27, ¶ 3.
STUDIUL II
EXISTENȚA UNUI CREATOR SUPREM ȘI INTELIGENT, STABILITĂ
1. Care sunt dovezile, în afara Bibliei, examinate în lumina rațiunii, care dovedesc existența unui Creator inteligent și personal? Pag. 29, ¶ 1, 2.
2. Care este teoria unora care neagă existența unui Dumnezeu personal? Pag. 30, ¶ 1.
3. Ce fapte din natură sunt cele mai puternice dovezi împotriva teoriei evoluției? Pag. 30, ¶ 2, Pag. 31, ¶ 1.
4. Care este teoria creației (cu excepția omului) căreia nu i se poate oferi nicio obiecție serioasă? Pag. 31, ¶ 2, 3.
5. Având în vedere cele de mai sus, care este concluzia noastră rațională cu privire la existența unui Creator inteligent? Pag. 32, ¶ 1.
6. Dându-ne seama de existența unei astfel de ființe puternice, cum poate rațiunea să stingă orice teamă de atotputernica Lui tărie? Pag. 32, ¶ 2.
7. Ce am putea aștepta de la un Creator atât de înțelept, atotputernic și atotiubitor? Pag. 33, ¶ 1, 2.
8. Nu este oare lucrul cel mai rațional să ne așteptăm ca un astfel de Dumnezeu să dea creaturilor sale, făcute după chipul Său, o revelație despre Sine și despre scopurile Sale? Pag. 33, ¶ 3.
9. Dacă Înțelepciunea Divină ar fi considerat că este nepotrivit să dea omenirii vreo oarecare cunoștință despre destinul ei viitor, pe ce cale ar fi mers Dreptatea, Iubirea și Puterea în ceea ce privește procedurile lui Dumnezeu cu oamenii? Pag. 34, ¶ 1 prima jumătate.
10. Care este concluzia rațională cu privire la cutremure de pământ, cicloane și alte neregularități mici pe acest pământ, atunci când luăm în considerare armonia generală și ordinea restului creației? Pag. 34, ¶ 1 ultima jumătate.
11. Ce carte pretinde a fi această revelație de la Dumnezeu pentru, om și ce ar trebui să așteptăm de la ea? Pag. 35, ¶ 1.
STUDIUL III
BIBLIA CA DESCOPERIRE DIVINĂ, PRIVITĂ ÎN LUMINA RAȚIUNII
1. Care este influența Bibliei, recunoscută chiar de către dușmanii ei? Și ce pagubă a suferit deseori marea carte veche din mâinile celor mai loiali prieteni ai săi? Pag. 37, ¶ 1.
2. Ce pretinde Biblia a fi? Pag. 37, ¶ 2.
3. Cât de veche este Biblia și ce indică faptele păstrării sale remarcabile? Pag. 38, ¶ 1.
4. Care este influența morală a Bibliei și cum trebuie folosită de către cei care s-ar bucura de cele mai bogate comori ale ei? P. 38, ¶ 2.
5. Cine este cel mai proeminent personaj la care se referă constant Biblia, de la un capăt la altul? Pag. 39, ¶ 1.
6. Ce presupune existența oricărei cărți? Care doar sunt motivele care ar putea fi atribuite în mod rațional scriitorilor Noului Testament? Pag. 39, ¶ 2; Pag. 40, ¶ 1.
7. Care a fost caracterul scriitorilor Vechiului Testament? Ce indică sinceritatea Bibliei? Pag. 41, ¶ 1.
8. După ce am recunoscut că Biblia a fost scrisă de oameni ale căror motive erau în mod evident curate, care ar fi în mod logic următorul pas în examinarea Bibliei? Pag. 41, ¶ 2.
9. Ar fi necesară o revelație specială pentru a povesti pur și simplu faptele cuprinse în primele cinci cărți ale Noului Testament și în câteva din Vechiul Testament? De ce depinde credibilitatea acestor scrieri? Pag. 41, ¶ 3.
10. Infirmă în vreun fel credibilitatea anumitor părți din Scripturile ebraice spunând că acestea au fost pur și simplu înregistrări adevărate ale evenimentelor din perioada în care au trăit scriitorii? Care a fost importanța evidentă de a consemna cu grijă anumite fapte ale istoriei considerate nedelicate în prezent? Pag. 42, ¶ 1.
11. Deși există și alte părți ale Scripturilor asemănătoare ca caracter, se poate spune că Biblia aprobă undeva impuritatea? Pag. 43, ¶ 1.
CĂRȚILE LUI MOISE ȘI LEGILE PROMULGATE ÎN ELE
12. Care sunt „Cărțile lui Moise” și ce dovezi avem că au fost sau nu scrise de Moise? Pag. 43, ¶ 2.
13. Cum se compară relatarea Genezei despre creație cu cea a altor națiuni, și care este concluzia rațională cu privire la Moise ca autor al acesteia? Pag. 44, ¶ 1.
14. Ce se poate spune în general despre Legile lui Moise? Pag. 44, ¶ 2.
15. Ce este „Decalogul”? În ce scop au fost date cele Zece Porunci și cum au fost condensate de către Isus? Pag. 45. ¶ 1.
16. Care au fost trăsăturile caracteristice ale guvernului stabilit de Moise? A dat acest aranjament posibilitatea ca preoțimea să se impună oamenilor? Pag. 45, ¶ 2.
17. Cine a fost principalul în autoritate sub acest guvern? Guvernul lui Israel a fost o democrație sau o teocrație? Pag. 46, ¶ 1.
18. Care a fost modul în care exemplul lui Moise în conducerea guvernului a tins să cultive în oameni spiritul de libertate? Pag. 47, ¶ 1.
19. Dați o definiție concisă a guvernului Israelului. Cât timp a durat și în ce condiții a fost schimbat în regat? Pag. 48, ¶ 1.
20. Explicați obiceiul lui Israel de a fi divizat pe seminții. Pag. 48, ¶ 2.
21. Care au fost instrucțiunile date conducătorilor civili sub acest guvern? Pag. 49 ¶ 1, 2.
22. I-au favorizat legile lui Moise pe cei bogați spre dezavantajul celor săraci? Care a fost prevederea Anului Jubiliar? Pag. 49, ¶ 3.
23. Ce măsuri de protecție erau prevăzute pentru a împiedica amestecul în drepturile poporului? Care era datoria preoților față de cei săraci și neînvățați? Pag. 50, ¶ 1.
24. Ce prevedere pentru drepturile străinilor și vrăjmașilor a fost făcută de către Legea Mozaică? Pag. 50, de la ¶ 2 până la ¶ 5.
25. Nici chiar animalele necuvântătoare nu au fost uitate de Legile lui Moise? Pag. 51, ¶ 1.
26. Era poziția preoției o poziție special favorizată în Israel? Cum erau întreținuți leviții? Pag. 51, ¶ 2, 3; Pag. 52, ¶ 1.
27. Oare vreunul dintre aranjamentele menționate anterior are iz de uneltire din partea preoților? P. 52, ¶ 2.
28. Au existat prevederi speciale pentru a onora preoțimea? Cum se contrastează această trăsătură distinctivă cu legile care privesc alte clase de persoane? Pag. 52, ¶ 3.
29. Ce se poate spune despre aranjamentele sanitare ale Legii Mozaice? Pag. 53, ¶ 1.
30. Care este singura concluzie rațională cu privire la pretenția lui Moise de a fi primit aceste legi de la Însuși Dumnezeu? Pag. 53, ¶ 2.
PROFEȚII BIBLICE
31. Erau profeții Bibliei din clasa preoțească? Care a fost sarcina mesajelor lor? Și ce înseamnă termenul profet? Pag. 54, ¶ 1; Pag. 55, ¶ 1.
32. Care au fost caracteristicile clasei de profeți însărcinați în mod special de Domnul? Pag. 55, ¶ 2, 3.
33. Dacă găsim o legătură comună de unire între Lege, profeți și scriitorii Noului Testament, care trebuie să fie concluzia noastră cu privire la pretențiile lor? Pag. 56, ¶ 1.
34. Explicați modul în care acest plan, spirit, țintă și scop străbate întreaga Biblie. Pag. 56, ¶ 2.
35. Este Biblia numai o colecție de norme morale, maxime înțelepte și cuvinte de mângâiere? Pag. 57, ¶ 1.
36. Cum este elaborată învățătura Genezei cu privire la încercarea, condamnarea și răscumpărarea finală a neamului omenesc de la un capăt la altul al scrierilor profetice ale Vechiului Testament? Citați din memorie diferite profeții cu privire la Răscumpărătorul. Pag. 57, ¶ 2.
37. Care a fost lucrarea scriitorilor Noului Testament în ce privește Planul de Răscumpărare? Pag. 58, ¶ 1.
38. Care a fost învățătura dublă a lui Moise în Lege cu privire la un sacrificiu și la o binecuvântare care va urma? Pag. 58, ¶ 2.
39. Care a fost pretenția scriitorilor Noului Testament cu privire la capacitatea lor de a-și da seama de împlinirea profețiilor Vechiului Testament? Pag. 59. ¶ 1, 2.
40. Care a fost tema glorioasă a tuturor profeților? Pag. 59, ¶ 3.
41. Ce a dat această speranță a Împărăției poporului credincios al lui Dumnezeu? Pag. 59, ¶ 4
42. Care este doctrina specială a Bibliei care nu se găsește nicăieri în altă parte, și care este în opoziție cu teoria tuturor religiilor păgâne? Pag. 60, ¶ 1.
43. Deși este un întreg armonios compus din mai multe părți, există părți nefolositoare sau inutile în Biblie? Care ar fi rezultatul eliminării sau discreditării miracolelor, ceea ce este o procedură populară în prezent? Menționați minunile Vechiului Testament la care se referă Domnul nostru și scriitorii Noului Testament. Pag. 60, ¶ 2.
44. Cum își găsesc aceste minuni paralelele în experiențele noastre de zi cu zi și sunt astfel făcute să nu pară neraționale? Pag. 62, ¶1.
45. Dați un rezumat al pașilor care ne fac să tragem concluzia că Biblia este o revelație inspirată de Dumnezeu, și nu simpla invenție a oamenilor obișnuiți. Pag. 62, ¶ 2; Pag. 63, ¶1.
STUDIUL IV
EPOCILE ȘI DISPENSAȚIILE MARCATE ÎN DESFĂȘURAREA PLANULUI DIVIN
1. De ce mulți în ignoranța lor judecă acum greșit caracterul și lucrarea marelui Iehova? Pag. 65, ¶ 1.
2. Oricât de misterioase sau întâmplătoare ar părea oamenilor procedurile lui Dumnezeu, care este declarația Cuvântului Său cu privire la claritatea scopurilor Sale? Pag. 65, ¶ 2.
3. Atunci când apelăm la Cuvântul Tatălui nostru, ce învățăm cu privire la perioadele de timp în care este împărțit Planul lui Dumnezeu? Pag. 66, ¶ 1.
4. Pe scurt, ce reprezintă aceste epoci mari și cum sunt numite? Pag. 66, ¶2 până la Pag. 67, ¶ 2.
5. Care au fost trăsăturile distinctive ale celei dintâi și respectiv celei de-a doua perioade? Care va fi caracterul celei de-a treia? Pag. 67, ¶ 3.
6. De ce dispensația prezentă este numită un „veac rău”, iar a treia este numită o „lume în care locuiește dreptatea”? Pag. 67, ¶ 4.
7. Care este motivul special din care dispensația viitoare trebuie să fie atât de diferită de cea prezentă? Pag. 67, ¶ 5.
8. De ce Împărăția lui Cristos nu poate controla acum pământul? Citați Scripturi la acest subiect. Pag. 68, ¶ 1, 2.
9. Cum folosește Scriptura cuvântul „lume”? „Sfârșitul lumii” înseamnă distrugerea pământului fizic? Cum sunt folosiți în Scriptură termenii „ceruri” și „pământ”? Când și cum s-au sfârșit primele ceruri și pământ? Când și în ce împrejurări vor trece cerurile și pământul prezente? Pag. 69.
10. Ce a vrut să spună Sfântul Pavel când a declarat că el a fost răpit până în „al treilea cer”? Și care au fost, fără îndoială, lucrurile pe care le-a văzut, dar nu i s-a permis să le dezvăluie? Pag. 70, ¶ 1.
VEACURI SAU DISPENSAȚII
11. Care este deosebirea dintre un Veac și o Dispensație? A fost prima lume sau dispensație subîmpărțită în Veacuri? Și ce a demonstrat această „lume”? Pag. 70, ¶ 2, 3.
12. În câte veacuri este subîmpărțită dispensația prezentă? Pag. 71, ¶ 1.
13. Câte veacuri cuprinde „Lumea viitoare”? Pag. 71, ¶ 2.
14. Cum este numit primul Veac din „lumea aceasta”? De ce se numește așa? Și când s-a sfârșit? Pag. 71, ¶ 3, primele opt rânduri.
15. Care a fost următorul Veac? Când a început, cât timp a durat și care au fost caracteristicile sale? Pag. 71, de la rândul 8 până la sfârșitul ¶.
16. Care a fost Veacul care a început la moartea lui Isus, și care sunt caracteristicile lui? Pag. 72, ¶ 1.
17. Când și cum se va încheia Veacul Evanghelic? Pag. 73, ¶ 1.
18. Ce înseamnă cuvântul Mileniu și cum este aplicat scriptural? Pag. 73, ¶ 2.
19. Unde în Scriptură se găsește expresia „Planul Veacurilor”? (Vezi Efeseni 3:11, Diaglott [și GBV2001].)
20. Care este caracteristica principală a Planului Divin, și care sunt obiectivele diferitelor „Veacuri”? Pag. 73, ¶ 3.
21. Oferiți o ilustrație care să arate de ce lucrările lui Iehova apar minții neinstruite ca confuzie și eșec. Pag. 74, ¶ 1.
22. Ce trebuie amintit în privința acestor Veacuri diferite, dacă am „împărți drept Cuvântul adevărului”? Pag. 74, ¶ 2, 3.
23. Care este eroarea foarte obișnuită cu privire la faptul că Împărăția lui Dumnezeu este stabilită și conduce acum pe pământ? Pag. 75, ¶ 1.
24. Cum a descris frumos poetul Cowper „pașii maiestuoși ai Dumnezeului nostru” prin Veacurile trecute? Pag. 75, ¶ 2.
STUDIUL V
„TAINA ȚINUTĂ ASCUNSĂ DE VEACURI ȘI DE GENERAȚII, DAR DESCOPERITĂ ACUM SFINȚILOR SĂI.”
1. În timpul perioadei lungi de suferință sub blestemul păcatului și al morții, nu și-a exprimat Dumnezeu niciodată către omenire scopul Său de a restabili și a binecuvânta rasa condamnată? Pag. 77, ¶1.
2. Care a fost prima rază slabă de speranță care a strălucit în Eden? Pag. 77, ¶ 2.
3. Cât timp a trecut până când o altă rază de lumină a fost trimisă lui Avraam? Și cui a fost confirmată mai târziu făgăduința făcută lui Avraam? Pag. 77, ¶ 3.
4. Ce așteptau cele Douăsprezece Seminții ale lui Israel la vremea morții lui Iacov și care a fost dezamăgirea lor? Pag. 78, ¶1.
5. Cine a fost marele eliberator trimis de Dumnezeu pentru a reînvia speranța poporului Său ales? Și care a fost pătrunderea mai adâncă în Planul lui Dumnezeu care a fost dezvăluită de el? De la pag. 78, ¶ 2, până la pag. 79 sus.
6. Cine a fost succesorul lui Moise și ce a înfăptuit el? Pag. 79 sus.
7. Care au fost împrejurările în care se părea că națiunea lui Israel era pe cale de a realiza împlinirea speranțelor lor? Și cum a fost amânată din nou speranța lor? Pag. 79, ¶ 1.
8. Ce aștepta tot Israelul la vremea nașterii lui Isus? De ce nu L-au primit ei ca pe Mesia lor promis de mult timp? Pag. 79, ¶ 2, primele 17 rânduri.
9. Ce efect a avut moartea neașteptată a lui Isus asupra urmașilor Săi? P. 79, ¶2, de la ultima propoziție de jos până la sfârșitul paragrafului.
10. Care a fost atitudinea ucenicilor lui Isus după înălțarea Sa? Pag. 80, ¶ 1.
11. Când au început ucenicii să înțeleagă mai clar scopurile divine? Pag. 80, ¶ 2.
12. Care a fost lumina aruncată asupra lucrării Veacului Evanghelic de către apostolul Iacov în Faptele 15? Pag. 81, ¶ 1.
13. Ce este marea „Taină ascunsă de veacuri și de generații”, declarată de către apostolul Pavel? (Coloseni 1:27) P. 81, ¶ 2.
14. Ce înseamnă „Hristos în voi”? Pag. 81, ¶ 3; Pag. 82, ¶1.
15. În ce mod apostolul a pus în gardă Biserica împotriva oricărei presupuse pretenții? Pag. 82, ¶ 2.
16. Explicați în ce mod figura piramidei ilustrează frumos unitatea Domnului și a Bisericii Sale ca o companie unsă. Pag. 82, ¶ 3, 4.
17. Cine este Piatra unghiulară Principală în această clădire a lui Dumnezeu? Pag. 83, ¶ 1.
18. Ce gânduri sunt sugerate prin referirea la membrii Corpului lui Hristos ca la „pietre vii”? Pag. 83, ¶ 2.
19. Ce este „chemarea de sus” și de ce este numită ea o taină? Pag. 84, ¶ 1.
20. În ce mod Apostolul Pavel dezvăluie întreaga taină în Galateni 3 și 4? Pag. 84, ¶ 2.
21. Care a fost în mod evident necesitatea de a ține ascunsă taina aceasta atât de mult timp? Pag. 85, ¶ 1.
22. De ce este o taină pentru lume drumul special pe care „turma mică” a fost chemată să umble? Pag. 85, ¶ 2; Pag. 86, ¶ 1.
23. Va rămâne planul lui Dumnezeu întotdeauna învăluit în taină? Pag. 86 ¶ 2.
24. Cum va fi adusă omenirea în Veacul Milenar la o înțelegere a făgăduințelor lui Dumnezeu, care acum sunt apreciate doar de „robii și roabele” Domnului? Pag. 86, ¶ 3; Pag. 87, ¶ 1.
25. Care sunt cele două sensuri în care este folosită „Taina lui Dumnezeu”, și când va fi ea „împlinită”? Pag. 87, ¶ 2, partea de sus a paginii 88.
26. Ce sugerează măreția acestei Taine, ținută secret atât de mult timp, cu privire la lucrarea care va urma încheierii ei? Pag. 88.
STUDIUL VI
ÎNTOARCEREA DOMNULUI NOSTRU — OBIECTIVUL EI, RESTABILIREA TUTUROR LUCRURILOR
1. Pe ce Scriptură se bazează speranța Bisericii cu privire la a doua venire personală a Domnului ei? Pag. 89 ¶ 1, 2.
2. Care este dovada Scripturală că întoarcerea promisă a lui Cristos nu s-a împlinit la coborârea Spiritului Sfânt la Cincizecime sau la nimicirea Ierusalimului? Pag. 89, ¶ 3.
3. Cum contrazic Scripturile ideea populară conform căreia convertirea păcătoșilor formează o parte a venirii a doua a Domnului? Pag. 90, ¶ 1, 2.
4. Ce pretind post-milenarii cu privire la timpul și condițiile celei de-a doua veniri? Pag. 90, ¶ 3.
5. Favorizează Scripturile această concepție sau pe cea opusă, și anume că Cristos trebuie să vină înainte de convertirea lumii? Pag. 91, ¶ 1.
6. Citați unul dintre textele pe care se bazează în principal post-milenarii și arătați motivul din care acest text nu susține pretenția lor. Pag. 91. ¶ 2.
7. Care este obiectivul principal al Veacului Evanghelic? Pag. 92, ¶ 1.
8. Care este celălalt text pe care îl citează în mod special post-milenarii în sprijinul teoriei lor? Care este interpretarea corectă a acestui text? Pag. 92, ¶ 2.
9. Care este obiectivul primei veniri și a celei de-a doua, respectiv, și cum sunt legate cele două veniri în mod logic de Planul Divin? Pag. 93, ¶ 1.
10. Oare restabilirea și binecuvântarea lumii nu ar fi putut începe imediat după ce a fost plătită Răscumpărarea? Pag. 93, ¶ 2.
11. Care este obiectivul perioadei lungi care intervine între prima și a doua venire? Dacă Iehova nu ar fi intenționat alegerea Bisericii, când ar fi avut loc prima venire? Pag. 94, ¶ 1, 2.
12. Ce învață Apostolul Petru în ce privește obiectivul și condițiile celei de-a doua veniri? Și care este, prin urmare, concluzia logică cu privire la misiunea Bisericii din acest Veac? Pag. 94, ¶ 3.
13. Este rațional să credem că Dumnezeu încearcă timp de 6000 de ani să convertească lumea și nu a reușit? Care este poziția sectelor de frunte cu privire la această declarație și ce asigurare oferă Scriptura? Pag. 95, ¶ 1, 2.
14. Care sunt cele două linii principale de gândire cu privire la scopurile lui Dumnezeu care i-au divizat pe creștini timp de secole? Au ambele doctrine sprijin scriptural și, dacă da, ce concluzie ar trebui să tragem? Care este singurul mod în care pot fi împăcate aceste doctrine opuse? Pag. 96, ¶ 1.
15. Care este natura alegerilor despre care învață Scripturile? Pag. 96, ¶ 2.
16. Pe scurt, ce învață Biblia despre Harul Liber? Pag. 96, ¶ 3.
17. Cum a fost ilustrată doctrina Alegerii prin procedurile lui Dumnezeu cu Avraam și cu națiunea lui Israel? Pag. 97, ¶ 1, 2.
18. Cum a fost în acțiune Alegerea lui Dumnezeu în timpul Veacului Evanghelic? Pag. 97, ¶ 3.
19. Ce este necesar să aibă loc înainte ca „Sămânța” promisă să poată zdrobi capul șarpelui și să binecuvânteze toate familiile pământului? Pag. 98, ¶ 1.
20. Se încheie misiunea Bisericii odată cu Veacul Evanghelic? Pag. 98, ¶ 2.
21. Oferă Scripturile vreo speranță că cei care sunt în morminte vor avea parte de binecuvântările milenare? Pag. 99, ¶ 1.
22. Care este numărul estimat al ființelor umane care au trăit pe pământ în ultimii 6000 de ani? Și câți dintre aceștia ar fi putut în mod rațional să fie sfinți ai lui Dumnezeu? Pag. 99, ¶ 2.
23. Ce întrebări cu privire la această mulțime vastă trebuie să apară în mintea fiecărei persoane gânditoare? Pag. 99, ¶ 3.
24. Ce răspuns dă Ateismul la aceste întrebări? Pag. 100, ¶ 2.
25. Ce răspunde Calvinismul? Pag. 100, ¶ 3.
26. Ce răspuns dă Arminianismul? Pag. 100, ¶ 4.
27. Cu care părere de mai sus sunt de acord majoritatea creștinilor? Și ce spun Scripturile asupra acestui punct? Pag. 100, ¶ 5.
28. Ce învață apostolul Pavel cu privire la necesitatea auzirii Evangheliei pentru a crede și a fi mântuit? Pag. 101, ¶ 1.
29. Ce text citează unii care pretind că Pavel învață că ignoranța îi va mântui pe oameni? Arătați modul în care o înțelegere corectă a argumentului apostolului contrazice această pretenție? Pag. 101, ¶ 2.
30. Care este modul în care apostolul Iacov confirmă poziția apostolului Pavel? Și care este singura ușă a speranței pentru omenirea condamnată? Pag. 101, ¶ 3.
31. Ce cred mulți creștini cu privire la mântuirea pruncilor și păgânilor ignoranți? Pag. 102, ¶ 1.
32. Acționează aceste persoane în acord cu credința lor declarată? Și, dacă toți păgânii ar fi mântuiți prin ignoranță, care ar fi cel mai logic și cel mai bun curs în ceea ce privește trimiterea misionarilor la păgâni? Și de ce să nu aplicăm același argument întregii omeniri? Pag. 102, ¶ 2.
33. Deși învățătura Bibliei dezaprobă ideea mai multor căi de mântuire, care este singura ușă a speranței prin care poate intra omenirea condamnată în viața veșnică? Pag. 102, ¶ 3.
34. Orice s-ar fi întâmplat cu miliardele care au murit, ce asigurare Scripturală avem că starea lor prezentă nu este răsplata lor deplină? Pag. 103, ¶ 1, 2.
35. Cum putem armoniza gândul că cineva ar fi pierdut din cauza lipsei cunoștinței necesare cu caracterul lui Iehova așa cum este prezentat în 1 Ioan 4:8 și Ioan 3:16? Pag. 103, ¶ 3.
36. Dacă trecutul și prezentul sunt singurele ocazii pentru mântuire, cum putem explica Ioan 1:9? Pag. 104, ¶ 1.
37. Ce texte dovedesc că jertfa lui Cristos va fi eficientă pentru „fiecare om”? Pag. 104, ¶ 2, 3.
38. Care este cheia Planului Divin de răscumpărare? Și cum se aplică diferitelor clase ale omenirii? Pag. 105, ¶ 1.
39. Ce Scriptură este în general citată pentru a dovedi că toate încercările se încheie cu această viață prezentă? Și cum este ea corect interpretată? Pag. 105, ¶ 2, primele 11 rânduri.
40. Pe scurt, în ce constă Planul lui Dumnezeu pentru mântuirea lumii care este rațional, frumos și scriptural? Pag. 105, ¶ 2, de la rândul 11 până la sfârșitul lui ¶.
41. Care este deosebirea dintre Primul Adam și al Doilea Adam, Cristos, în privința relației lor cu omenirea? Pag. 106, ¶ 1.
42. Explicați 1 Tim. 4:10, un text în general ignorat, cu excepția universaliștilor. Pag. 106, ¶ 2.
43. Cum a pus în contrast Simeon aceste două mântuiri? Și care sunt celelalte texte care sunt de acord cu această declarație? Pag. 107, ¶ 1.
44. Ce este mântuirea generală și cum va fi adusă omenirii? Care este mântuirea specială a Bisericii? Și de ce condiții va depinde ajungerea la aceste binecuvântări? Ce este „moartea a doua” și cine o va suferi? Pag. 107, ¶ 2.
45. Care este singurul mod în care se pot armoniza textele până acum dificile și aparent contradictorii pe subiectele de mai sus? Pag. 107, ¶ 3.
46. Care este declarația apostolului Petru și a „tuturor sfinților profeți” cu privire la restabilire? Care este profeția lui Ezechiel cu privire la restabilirea lui Israel? Pag. 108, ¶ 1.
47. Care sunt declarațiile apostolului Pavel din Romani 11 și profețiile lui Ieremia cu privire la restabilirea lui Israel? Pag. 108, ¶ 2.
48. Explicați și aplicați proverbul: „Părinții au mâncat aguridă și copiilor li s-au strepezit dinții” etc. (Ieremia 31:29, 30.) Pag. 109, ¶ 1.
49. Cum putem știm că multe dintre profețiile și făgăduințele de binecuvântare viitoare, deși par să se aplice numai la Israel, sunt, de asemenea, aplicabile în general întregii lumi? Pag. 109, ¶ 2.
50. Mai mult, care sunt celelalte națiuni în afară de Israel care sunt menționate pe nume și li s-a promis restabilirea? Pag. 109, ¶ 3.
51. Cum putem ști că sodomiții nu s-au bucurat de o posibilitate deplină de mântuire? Pag. 110, ¶ 1.
52. Întrucât atât israeliții cât și sodomiții trebuie să fie binecuvântați sub „Noul Legământ”, pecetluit cu sângele lui Isus, ce implică restabilirea lor? Pag. 110, ¶ 2.
53. Citiți cu atenție Ezechiel 16:48-63. De ce a văzut Dumnezeu de bine să nimicească pe sodomiți fără să le dea o posibilitate deplină, dacă moartea pune capăt oricărei încercări? Pag. 111, ¶ 1.
54. Cum putem înțelege purtarea unui Dumnezeu al Iubirii față de acele națiuni pe care le-a poruncit lui Israel să le „nimicească cu totul”? Pag. 111, ¶ 2.
55. În ce mod experiențele acestor națiuni rele au arătat hotărârea divină față de toți răufăcătorii? Pag. 112, ¶ 1.
56. Ce înseamnă „captivitatea” Sodomei, Samariei și Israelului la care se face referire în Ezechiel 16? Și ce trebuie să însemne o „întoarcere la starea lor de mai înainte”? Pag. 112, ¶ 2.
57. Cum putem ști că Domnul, în această profeție, nu-i vorbește în mod ironic lui Israel, așa cum susțin unii? Pag. 112, ¶ 3.
58. Care este mărturia confirmativă a apostolului Pavel asupra acestui punct? Pag. 113, ¶ 1.
59. Care vor fi sentimentele întregii omeniri atunci când, „la timpul cuvenit”, vor vedea modul în care „Dumnezeu iubește atât de mult lumea”? Pag. 113, ¶ 2.
60. Care este greșeala care a fost făcută în mod similar atât de evrei cât și de creștini în privința Planului și a făgăduințelor divine? Pag. 113, ¶ 3.
61. Afirmat pe scurt, care este modul în care doctrinele conflictuale ale calvinismului și arminianismului au deformat adevărul Planului și scopurilor glorioase ale lui Dumnezeu? Pag. 114, ¶ 1.
62. Ce învață calvinismul în detaliu? Pag. 114, ¶ 2.
63. Care sunt aspectele de lăudat ale acestei vederi și care sunt cele două calități esențiale care îi lipsesc? Pag. 114, ¶ 3.
64. Ce spune arminianismul? Pag. 115, ¶ 1.
65. Ce trăsături are această vedere și care sunt cele două elemente importante în care, din nefericire, este deficitară? Pag. 115, ¶ 2.
66. Care trebuie să fie efectul natural al vederii arminiene asupra caracterului divin? Pag. 116, ¶ 1.
67. Care este singurul mod în care pot fi armonizate aceste doctrine aparent contradictorii despre Alegere și Harul Liber? Pag. 116, ¶ 2.
68. Având în vedere planul glorios al lui Dumnezeu pentru viitor, care trebuie să fie atitudinea fiecărui creștin adevărat cu privire la a doua venire a Domnului nostru Isus Cristos — primul pas către realizarea binecuvântărilor de mult promise și de mult așteptate pentru toată omenirea? Pag. 116, ¶ 3.
„Gloria restabilirii va aduce în curând
Odihna binecuvântată pe pământ;
Și cei săraci, slabi și obosiți
Vor fi ridicați și binecuvântați.”
STUDIUL VII
PERMISIUNEA RĂULUI ȘI RELAȚIA ACESTEIA CU PLANUL LUI DUMNEZEU
1. Care este definiția răului? Pag. 117, ¶ 1.
2. Care sunt unele dintre cele mai frecvente și mai dificile întrebări care se prezintă minții întrebătoare cu privire la subiectul răului? P. 117, ¶ 2.
3. Întrucât Iehova este atotputernic, care trebuie să fie concluzia rațională având în vedere faptul că El nu a prevenit intrarea păcatului în lume? Pag. 117, ¶ 3 până la începutul paginii 118.
4. Care a fost scopul divin care ar fi fost împiedicat dacă Dumnezeu ar fi intervenit pentru a preveni realizarea deplină a planurilor de bază ale lui Satan? Pag. 118.
5. De vreme ce Scripturile declară că toate lucrurile au fost create pentru plăcerea Domnului, faptul că El permite răul înseamnă că El îl aprobă sau este aliat cu el? Pag. 118, ¶ 1.
6. Definiți principiile corecte și, respectiv, pe cele greșite, cu rezultatele lor atunci când sunt puse în acțiune. P. 118, ¶ 2.
7. Care este simțul moral dat omului și care este funcția lui? Posedă animalele inferioare acest simț moral sau conștiință? Pag. 119, ¶1.
8. Dacă Iehova l-ar fi creat pe om fără capacitatea de a discerne între ceea ce este corect și greșit sau cu puterea de a face numai ceea ce este corect, care ar fi fost starea sa? Pag. 119, ¶ 2.
9. Care a fost experiența lui Adam și a Evei în ceea ce privește cunoașterea binelui și răului și care este modul în care experiența urmașilor lor este diferită? Pag. 120, ¶ 1, 2.
10. Care au fost cele mai importante elemente ale asemănării lui Adam cu Creatorul său? Pag. 120, ¶ 3.
11. De ce Iehova nu i-a dat lui Adam o imagine vie despre rezultatele păcatului în loc să-i permită să sufere experiența reală a răului? Pag. 121, ¶ 1.
12. De cât timp au existat principiile de corect și greșit? Și care principiu va continua să fie veșnic activ? Pag. 121, ¶ 2.
13. Care sunt cele patru moduri de a cunoaște lucrurile? Și de ce Adam nu ar fi putut cunoaște binele și răul prin intuiție sau observație? Pag. 121, ¶ 3.
14. În care mod dintre acestea patru a câștigat omenirea cunoștință? Pag. 122, ¶ 1.
15. Care este modul în care Adam primise deja o cunoaștere a răului înainte de călcarea sa de lege? Pag. 122, ¶ 2.
16. Cum descriu Scripturile ispitirea și căderea primilor noștri părinți? Și de ce șarpele s-a apropiat de Eva în loc de Adam? Pag. 122, ¶ 3.
17. Care a fost severitatea ispitei care a dus la călcarea de lege de către Adam? Și de ce a fost el mai vinovat decât Eva? Pag. 123, ¶ 1.
18. Cum, în cele din urmă, faptul că Iehova a permis răul va rezulta în bine? Pag. 124, ¶ 1, primele 19 rânduri.
19. Faptul că Dumnezeu a permis păcatul dovedește că El este autorul păcatului? Care sunt cele două teorii ce negă răscumpărarea care au rezultat din această acuzație eronată a Atotputernicului? Și cum ignoră un astfel de raționament cea mai nobilă calitate a omului? Pag. 124, ¶ 1, de la rândul 19 până la sfârșitul ¶.
20. Care sunt cele două texte din Scriptură care sunt folosite pentru a susține teoria că Dumnezeu este autorul păcatului? Care este distincția dintre păcat și rău? Pag. 124, nota de subsol.
21. Deși Dumnezeu are puterea absolută de a-l obliga pe om fie la păcat, fie la dreptate, de ce o astfel de cale ar fi o imposibilitate morală? Pag. 126, ¶ 1, primele 11 rânduri.
22. Care a fost diferența dintre metoda prin care Dumnezeu s-a oferit să-l învețe pe om cunoașterea păcatului și a morții și metoda aleasă de primii noștri părinți? Și cum a funcționat cunoașterea de mai înainte a lui Iehova cu privire la ceea ce va face omul în favoarea acestuia din urmă? Pag. 126, ¶ 1, de la rândul 11 până la sfârșitul ¶.
23. A fost severitatea pedepsei o dovadă de ură sau răutate din partea lui Dumnezeu? De ce ar fi imposibil ca Dumnezeu să continue veșnic existența răufăcătorilor? Pag. 127, ¶ 1.
24. De ce urmașilor lui Adam nu li s-a făcut nicio nedreptate nedându-li-se prilejul unei încercări individuale? Pag. 127, ¶ 2.
25. Atunci când neamul nostru omenesc a fost pus la încercare reprezentativ în Adam, care a fost alternativa? A fost ea chinul veșnic? Pag. 127, ¶ 3.
26. Este chinul veșnic pentru păcătos măcar sugerat undeva în Vechiul Testament? Și ce părți ale Noului Testament sunt în așa fel răstălmăcite încât să apară că învață această doctrină? Pag. 128, ¶ 1.
27. Condamnarea lumii în Adam, posibilitatea și încercarea ei ulterioară de viață, vor fi mai mult sau mai puțin favorabile decât au fost pentru Adam? Pag. 128, ¶ 2.
28. Pe scurt, care este filosofia Planului Divin de răscumpărare prin Răscumpărarea dată de Isus? (1 Corinteni 15:22.) Pag. 128, ¶ 3.
29. Care este aranjamentul lui Dumnezeu prin care toți oamenii, mai devreme sau mai târziu, vor fi restabiliți la poziția de care s-a bucurat Adam înainte de a cădea? Pag. 129, ¶ 1, până la sfârșitul paginii.
30. Pe măsură ce fiecare (fie în veacul acesta fie în cel următor) devine pe deplin conștient de prețul de răscumpărare dat de către Cristos și de privilegiile care-i urmează, care este poziția sa și ce i se va cere? Pag. 130 sus.
31. Nu ar însemna aceasta o a doua șansă pentru unii din neamul omenesc de a câștiga viață veșnică? Pag. 130, ¶ 1.
32. Care este avantajul special al aranjamentului divin? De ce nu oferă omenirii o încercare individuală acum? Este probabil ca să fie găsit cineva perfect ascultător? Pag. 131, ¶ 1, până la pag. 132 rândul 9.
33. Să presupunem că, sub o încercare individuală, jumătate din omenire s-ar dovedi vrednică de viață, care va fi probabil experiența lor? Pag. 132, de la rândul 9 până la sfârșitul ¶.
34. Ce speranță ar exista pentru cealaltă jumătate care ar intra în moarte ca rezultat al păcatului lor voit? Pag. 132, ¶ 1.
35. De ce Planul lui Iehova este mult mai înțelept decât sugestia de mai sus? Pag. 132, ¶ 2, 3.
36. Care este obiecția principală la o încercare separată pentru fiecare individ la început? Pag. 133, ¶ 1, 2.
37. Care este modul în care o încercare individuală ar fi deranjat planul divin pentru alegerea Bisericii? Pag. 133, ¶ 3.
38. Care este felul în care cei ce apreciază pe deplin această trăsătură a planului lui Dumnezeu, și anume condamnarea tuturor într-un singur reprezentant, găsesc în ea soluția multor nedumeriri? Pag. 134, ¶ 1.
39. Ce binecuvântări vor rezulta în cele din urmă prin permisiunea răului? Și cum se vor manifesta mai pe deplin înțelepciunea, dreptatea, iubirea și puterea caracterului divin prin această metodă decât prin oricare alta concepută de mintea limitată? Pag. 135, ¶ 1, 2.
40. La ce scop a servit permisiunea păcatului și a relelor care-l însoțesc pentru disciplinarea și dezvoltarea Bisericii? Pag. 135, ¶ 3.
41. Care este expresia Legii Divine care trebuie să guverneze în cele din urmă pe toate creaturile inteligente ale lui Dumnezeu? Și cum va fi privită permisiunea răului în cele din urmă de toate creaturile din cer și de pe pământ? Pag. 136, ¶ 1.
STUDIUL VIII
ZIUA DE JUDECATĂ
1. Ce temei Scriptural există pentru a crede într-o Zi de Judecată? Pag. 137, ¶ 1.
2. Care este opinia generală în privința Zilei de Judecată? Pag. 137, ¶ 2.
3. Cât de lungă se presupune în general că trebuie să fie Ziua de Judecată? Pag. 138, ¶ 1.
4. Ce pildă este folosită ca bază pentru aceste opinii eronate și cum este ea aplicată greșit? Pag. 138, ¶ 2.
5. Care este semnificația corectă a termenului judecată? Pag. 138, ¶ 3.
6. Cum se aplică termenul zi atât în Scriptură cât și în utilizarea obișnuită? Pag. 138, ¶ 4.
7. Ce este dezvăluit printr-o consultare a oricărei concordanțe biblice cu privire la caracterul și volumul de lucrare care trebuie făcut în timpul Zilei de Judecată? Și care este concluzia rațională care poate fi trasă? Pag. 139, ¶ 1.
8. Se referă Scripturile la mai mult de o Zi de Judecată? Pag. 139, ¶ 2.
9. Unde și când a avut loc prima mare judecată a neamului omenesc și care a fost verdictul? Pag. 140, ¶ 1.
10. Ce dovezi sunt că pedeapsa divină a fost aplicată? Pag. 140, ¶ 2 primele 7 rânduri.
11. Cu toate acestea, ce prevederi pline de har a făcut Dumnezeu pentru omenirea condamnat? Pag. 140, ¶ 2, rândurile 8-22.
12. Faptul că numai Biserica a „scăpat de stricăciunea care este în lume” înseamnă că restul omenirii nu va avea nicio speranță de scăpare în viitor? Pag. 140, ¶ 2, de la rândul 23 până la sfârșitul ¶.
13. Întrucât Scriptura declară că El „a rânduit o zi” pentru a judeca lumea, înseamnă oare aceasta că Iehova S-a răzgândit? Par. 141, ¶ 1.
14. Cine va fi Judecătorul la încercarea individuală a lumii? Pag. 142, ¶ 1.
15. Ce garantează caracterul Judecătorului în ce privește această judecată? Pag. 142, ¶ 2.
16. Ce îndatoriri aparțineau funcției de judecător în vremurile Vechiului Testament și cum le va împlini Cristos în Ziua de Judecată a lumii? Pag. 142, ¶ 3; Pag. 143, ¶1.
17. Pe ce principii va fi condusă judecata viitoare? De ce a doua încercare va fi mai favorabilă pentru omenire decât prima? Când lumea va ajunge la perfecțiune, ce se va cere tuturor oamenilor? Pag. 143.
18. Care va fi experiența păcătoșilor cu voia? Și câți ani de încercare sunt garantați fiecărui individ? Pag. 144, ¶ 1.
19. Ce pildă a Domnului nostru și ce alte Scripturi descriu încheierea Zilei de Judecată a lumii? Pag. 144, ¶ 2.
20. Care este modul în care încercarea viitoare afectează responsabilitatea prezentă a fiecărui individ? Pag. 145, ¶1.
21. Cât de lungă este perioada care intervine între prima și a doua zi de judecată? Și care a fost obiectivul acestui interval de timp? Pag. 145, ¶ 2.
22. Cum sunt numite aceste două clase, respectiv, de către Sfântul Pavel? Și vor veni ele la judecată cu lumea? Pag. 145, ¶ 3.
23. Ce a fost necesar înainte ca membrii acestor două clase să poată fi puși în încercare? Pag. 146, ¶ 1.
24. Puneți în contrast judecățile acestor clase speciale cu încercarea lumii? Pag. 146, ¶ 2.
25. Cum și de către cine au fost înșelate lumea și Biserica nominală cu privire la adevăratul caracter al Zilei de Judecată viitoare? Pag. 146, ¶ 3.
26. Cum au privit profeții și apostolii Ziua de Judecată promisă? Pag. 147, ¶ 1, 2.
27. Explicați modul în care Ioan 5:28, 29 a fost tradus greșit și aplicat greșit. Pag. 147, ¶ 3.
_____________________
„Pot vedea judecățile Sale viitoare cum înconjoară tot pământul, semnele și gemetele promise care preced o a doua naștere; citesc sentința Lui dreaptă în prăbușirea tronurilor pământului: Împăratul nostru merge înainte”.
STUDIUL IX
RĂSCUMPĂRARE ȘI RESTABILIRE
1. Care este secvența logică a „Răscumpărării pentru toți”? Pag. 149, ¶ 1.
2. Ce afirmație face Sfântul Pavel în Romani cu privire la obiectivul morții și învierii Domnului? Dacă Isus S-a dat pe Sine Însuși „ca preț de răscumpărare pentru toți”, este rațional să credem că numai puțini vor primi vreodată un beneficiu din jertfa Lui? Pag. 149, ¶ 2.
3. Care este deosebirea pe care o face Scriptura între „cei morți” și „cei vii”? Pag. 150, nota de subsol.
4. Garantează Răscumpărarea vreunui om viața veșnică? Daca nu, ce garantează ea? Cum va fi transformat rezultatul primei încercări din Eden într-o experiență binecuvântată pentru toți cei cu inima loială? Pag. 150, ¶ 1.
5. Va avea loc a doua încercare a lumii exact în aceleași împrejurări ca și prima încercare? Vor fi termenii sau condițiile încercării lumii aceleași cu cele din încercarea adamică? Ce va constitui marele avantaj a celei de-a doua încercări? Pag. 151, ¶ 1.
6. Scuză Răscumpărarea păcatul sau socoate că păcătoșii sunt sfinți? Sau care este modul ei de a proceda? Pag. 152, ¶ 1.
7. Se bucură acum toți cei care trăiesc în țări civilizate de o posibilitate sau o încercare deplină de viață? Pag. 152, ¶ 2.
8. Cine sunt cei puțini care primesc acum vreun beneficiu din Răscumpărare? Explicați condițiile și împrejurările încercării lor. Pag. 152, ¶ 3.
9. Care sunt cele două mari diferențe între experiențele lumii și ale Bisericii în timpul încercării lor? Pag. 153, ¶ 1.
10. Ce constituie pedeapsa păcatului, durerea și suferința din procesul morții sau moartea — stingerea vieții? S-a dat vreo aluzie de eliberare când a fost pronunțată pedeapsa? Pag. 153, ¶ 2.
11. Ce sugestie s-a făcut în promisiunea că „Sămânța femeii va zdrobi capul șarpelui”? Pag. 154, ¶ 1.
12. Au arătat procedurile lui Dumnezeu cu Avraam că El S-a răzgândit și că va scuza păcatul omului? Cum a arătat Iehova, prin experiențele lui Avraam, necesitatea morții lui Cristos? Pag. 155, ¶ 1.
13. Dacă este clar că Isus a murit pentru Adam, cum puteau copiii lui Adam primi vreun beneficiu din această tranzacție? Pag. 155, ¶ 2.
14. Care este filosofia Răscumpărării, așa cum este arătată în Romani 5:18, 19? Dacă numai darea Răscumpărării l-ar fi făcut pe păcătos să fie drept, cum ar fi fost scris versetul 19? Pag. 156.
15. În ce mod Dreptatea lui Dumnezeu, care l-a condamnat pe păcătos, stă garanție pentru eliberarea omenirii cumpărate? Pag. 157, ¶ 1.
16. Care este cel mai puternic argument posibil pentru restabilirea tuturor oamenilor voitori, ținând seama de răscumpărare? Pag. 157, ¶ 2.
17. Neagă vederea de mai sus necesitatea pocăinței și reformării caracterului pentru a obține mântuirea? Pag. 158, ¶ 1.
18. Având în vedere Răscumpărarea, care este cel mai puternic argument împotriva teoriei conform căreia pedeapsa pentru păcat este chinul veșnic? Pag. 158, ¶ 2.
19. Ce poziție sunt obligați să ia unii susținători ai chinului veșnic atunci când se confruntă cu Scripturile privitor la subiectul Răscumpărării? Pag. 159, ¶ 1.
20. De ce se tem unii în ce privește doctrina restabilirii? Pag. 159, ¶ 2.
21. Estimați pe scurt numărul neamului omenesc, de la creare până în prezent. Pag. 160, ¶ 1, 2.
22. Unde să găsim loc pentru această mulțime vastă? Câți ar cuprinde statul Texas, ca cimitir? Pag. 160, ¶ 3.
23. Unde ar putea găsi loc de stat în picioare acest număr de oameni? Pag. 161, ¶ 1.
24. Ce spun profeții cu privire la pregătirile pe care Dumnezeu le va face pentru nevoile familiei umane? Pag. 161, ¶ 2.
25. În ce mod un evoluționist ar privi restabilirea? Pag. 161, ¶ 3.
26. Ce învață unii slujitori declarați ai Evangheliei despre căderea omului? Pag. 162, ¶ 1.
27. Dacă astfel facem fără nicio putere Cuvântul lui Dumnezeu în ce privește căderea omului, cum putem accepta mărturia apostolilor și a profeților asupra altor subiecte? Pag. 162, ¶ 2.
28. Care este teoria populară cu privire la Evoluție și Veacul Creierului, așa-numite? Pag. 162, ¶ 3.
29. Care este poziţia unui adevărat om de ştiinţă? Și de ce deducțiile cercetării științifice nu sunt infailibile? Pag. 163, ¶ 1.
30. Care ar trebui să fie atitudinea noastră față de investigația științifică și cum ar trebui Cartea Naturii, atunci când este înțeleasă corect, să fie comparată cu Cartea Revelației Divine? Pag. 163, ¶ 2.
31. În ceea ce privește teoria evoluției și Veacul Creierului, care sunt faptele privitor la capacitatea creierului din veacurile trecute în comparație cu cea din zilele noastre? Pag. 163, ¶ 3.
32. Cum se compară logica, poezia și legile moderne cu scrierile Vechiului Testament? Pag. 164, ¶ 1.
33. Ce avem de spus despre artele și științele oamenilor din trecutul îndepărtat? Pag. 164, ¶2.
34. Ce fapte științifice sunt demonstrate în „Marea Piramidă din Egipt”, construită cam pe timpul lui Avraam? Pag. 165, ¶ 1.
35. Astfel, dacă capacitatea mintală de astăzi este probabil mai mică decât în veacurile trecute, cum vom justifica invențiile moderne și creșterea generală a cunoștinței? Pag. 165, ¶ 2.
36. Când examinăm cauzele invențiilor de astăzi etc., aflăm noi că toți oamenii sunt inventatori sau că majoritatea inventatorilor posedă o putere excepțională a creierului? Care este istoria unora dintre cele mai mari descoperiri și invenții? Pag. 166, ¶ 1.
37. Cum pot fi explicate invențiile moderne din punct de vedere uman? Crește educația capacitatea creierului, sau care este efectul acesteia? Pag. 166, ¶ 2.
38. Ce dezvăluie Scripturile cu privire la acest subiect al creșterii cunoștinței etc.? Pag. 167, ¶ 1.
39. De ce nu a aranjat Dumnezeu astfel încât binecuvântările prezente ale invențiilor etc. să fi venit mai devreme în istoria omenirii? Pag. 168, ¶ 1.
40. Explicați modul în care permisiunea lui Dumnezeu a avantajelor prezente va servi pentru a învăța lumea că binecuvântările acordate celor ale căror inimi sunt rele ar duce către rele încă mai mari: în primul rând, în privința monopolurilor. (Pag. 168, ¶ 2.) În al doilea rând, în privința relelor leneviei. Pag. 169.
41. Care este evenimentul de care profetul Daniel leagă această creștere a cunoștinței? Pag. 170, ¶ 1.
42. Ce caracteristici ale naturii umane depravate vor continua să controleze atât pe bogați cât și pe săraci până când se va ajunge la punctul culminant? Pag. 170, ¶ 2.
43. Când și cum se va încheia marele Timp de Strâmtorare? Pag. 171, ¶ 1.
44. Care este diferența dintre poziția lumii și cea a poporului Domnului în „ziua pregătirii Sale”? Pag. 171, ¶ 2.
45. Dați un rezumat al argumentelor de mai sus, arătând antagonismul direct dintre Scripturi și teoria Evoluției? Pag. 171, ¶ 3.
STUDIUL X
NATURA SPIRITUALĂ ȘI UMANĂ, SEPARATE ȘI DISTINCTE
1. Care este înțelegerea greșită obișnuită cu privire la mântuire și la natura spirituală? Pag. 173, ¶ 1.
2. Este restabilirea pentru întreaga omenire o mântuire mai puțin completă de păcat și moarte decât este mântuirea specială a Bisericii? Pag. 173, ¶ 2.
3. Ce lucruri înțelese greșit au dus la această idee eronată că nimeni nu va fi mântuit decât numai la natura spirituală? Și care este punctul de vedere comun cu privire la prezența unui om perfect pe pământ? Pag. 174, ¶ 1.
4. Ce spun Scripturile cu privire la numărul de oameni perfecți care au trăit pe acest pământ? Pag. 174, ¶ 2.
5. În ce privință a fost creat omul după asemănarea lui Iehova? A terminat Dumnezeu creatura Sa umană, și ce a spus El cu privire la perfecțiunea omului? Pag. 174, ¶ 3.
6. Cum este descrisă perfecțiunea inițială a omului în Psalmii 8:5-8? Care este semnificația cuvintelor: „cu puțin mai prejos decât îngerii”? (Evrei 2:7.) Pag. 174, ¶ 4.
7. Care este ideea profetică din Psalmii 8:5-8 cu privire la scopul lui Dumnezeu pentru omenire, și în ce mod confirmă apostolul Pavel în Evrei 2:7 această afirmație? Pag. 175, ¶ 1.
8. Puțin mai prejos în grad înseamnă că o creatură este mai puțin perfectă? Pag. 175, ¶ 2, până la începutul Pag. 176.
9. Explicați tabelul care ilustrează diferitele grade de naturi, însuflețite și neînsuflețite. Pag. 176, ¶ 1.
10. Deși diferitele clase menționate sunt separate și distincte, ce comparație se poate face între ele? Pag. 176, ¶ 2.
11. Puneți în contrast starea degradată prezentă a omului cu cea a omului perfect, creat în chipul lui Dumnezeu. Ce a pierdut omul? Și ce, prin urmare, a venit Isus să „caute și să mântuiască”? Pag. 177, ¶ 1.
12. Ce dovadă mai avem că un om perfect nu este o ființă spirituală? Pag. 177, ¶ 2.
13. Este natura îngerească singurul ordin de ființe spirituale? Ce învață Evrei 2:16 și Filipeni 2:7-9 în ce privește natura divină, îngerească și, respectiv, umană? Pag. 178, ¶ 1, 2.
14. De ce a fost necesar, din punctul de vedere al Legii perfecte a lui Dumnezeu și al răscumpărării, ca Isus să fie Om perfect? Pag. 178, ¶ 3.
15. Dacă Isus în trup a fost Om perfect, ce concluzii tragem cu privire la relația unui om perfect cu natura îngerească și cea umană? Pag. 179, ¶ 1.
16. A fost Isus o combinație a două naturi? Descrieți în detaliu diferitele schimbări de natură pe care le-a avut Domnul nostru de la crearea Sa până la glorificarea Sa. Pag. 179, ¶ 2; Pag. 180, ¶ 1.
17. Ce vedem manifestat în Isus — marele exemplu de umanitate perfectă? Pag. 180, ¶ 2.
18. Care va fi, fără îndoială, experiența viitoare a omului în ce privește folosirea facultăților sale perfecte? Exercitarea acestor puteri va avea ca rezultat o schimbare de natură? Pag. 180, ¶ 3.
19. Ce clasă ilustrează Isus de la învierea Sa? Pag. 180, ¶ 4.
20. Se termină Planul lui Dumnezeu odată cu completarea acestei companii „alese”? Pag. 180, ¶ 5.
21. Ce spun apostolii Pavel și Ioan despre ființele spirituale, despre puterile lor și despre legile de care sunt guvernate? Pag. 181, ¶ 1.
22. Avem vreo mărturie despre vreo ființă, cu excepția Fiului lui Dumnezeu, care să fi fost vreodată schimbată de la o natură la alta? Pag. 182, ¶ 1.
23. Ce informații generale despre natura spirituală sunt extrase din faptele consemnate despre Domnul nostru după învierea Sa? În primul rând, în ceea ce privește vizibilitatea ființelor spirituale? Pag. 182, ¶ 2.
24. În al doilea rând, în ceea ce privește unele dintre puterile ființelor spirituale? Pag. 183, ¶ 1.
25. În al treilea rând, în ceea ce privește starea normală și înfățișarea îngerilor? Pag. 183, ¶ 2
26. Ce i-a dezvăluit manifestarea Domnului înviat lui Saul în drumul său spre Damasc cu privire la ființele spirituale? Pag. 183, ¶ 3.
27. Care este, prin urmare, concluzia referitoare la separarea naturii spirituale și a celei umane? Și care este scopul lui Dumnezeu când permite schimbarea de la o natură la alta în cazuri speciale? Pag. 184, ¶ 2.
28. Care este semnificația cuvintelor „stare muritoare”? Pag. 184, ¶ 3; Pag. 185, ¶ 1.
29. Ce înseamnă cuvântul „nemurire”? Pag. 185, ¶ 2.
30. Care este ideea comună, dar eronată, despre starea muritoare și nemuritoare? Pag. 185, ¶ 3.
31. Care este sensul cuvântului nemuritor? A fost Adam muritor sau nemuritor înainte de a păcătui? Pag. 185, ¶ 4, 5.
32. Dacă Adam a fost muritor, a fost el în încercare pentru nemurire? Pag. 186, ¶ 1.
33. Are autoritate Scripturală teoria conform căreia îngerii sunt nemuritori, sau că omenirea restabilită va fi nemuritoare? Pag. 186, ¶ 2, 3.
34. Când cei incorigibili vor fi distruși, care va fi experiența veșnică atât a ființelor muritoare cât și a celor nemuritoare, respectiv? Pag. 187, ¶ 1.
35. Care este temelia doctrinei nescripturale a chinului veșnic, și cum o înțelegere corectă a termenilor muritor și nemuritor distruge această temelie? Pag. 187, ¶ 2.
36. Care este ideea greșită a unora cu privire la cerințele dreptății lui Dumnezeu de a face o diferență în acordarea favorii Sale printre creaturile Sale? Pag. 187, ¶ 3.
37. Dacă această sugestie ar fi corectă, cum ar trebui să așteptăm ca această lege a progresiei să opereze în tot universul? Pag. 188, ¶ 1.
38. Cum ar afecta aplicarea acestui principiu varietatea și frumusețea plăcută a lucrării mâinilor lui Dumnezeu? Pag. 188, ¶ 2.
39. Trebuie o favoare să fie considerată ca o recompensă pe drept meritată? Și este un act de simplă dreptate o ocazie de recunoștință specială, sau este el o dovadă de iubire? Pag. 188, ¶ 3.
40. Care au fost drepturile suverane ale lui Iehova cu privire la crearea și existența continuă a omului? Ce atitudine se cuvine pentru toate creaturile inteligente ale lui Dumnezeu? Pag. 189, ¶ 1.
41. Ce lecție ar trebui să învețe atât oamenii cât și îngerii din ambiția și căderea lui Satan? Pag. 189, ¶ 2.
42. Sunt principiile după care alege Dumnezeu, condiționate sau necondiționate? P. 189, ¶ 3.
43. Oare din cauza că cei aleși erau mai buni decât alții din omenire, Dumnezeu i-a invitat să fie părtași la natura divină? Cine este cel care îndrăznește să pună sub semnul întrebării dreptul lui Dumnezeu de a face după buna Lui plăcere? Pag. 190, ¶ 1.
44. Care este atitudinea potrivită a omului față de Creatorul său? — a întreba sau a dicta? Pag. 190, ¶ 2.
45. Ce declară sf. Pavel cu privire la natura primului om și a urmașilor lui, la înviere? Care este singura excepție de la această regulă? Ce declară Domnul, sf. Petru și toți sfinții profeți cu privire la restabilirea neamului omenesc? Pag. 191, ¶ 1.
46. Zugrăviți-vă în minte partea glorioasă pe care Dumnezeu a promis-o tuturor celor ascultători din omenire în „Veacurile viitoare”. Pag. 191, ¶ 2.
47. Descrieți schimbările prin care va trece pământul în sine pentru a deveni locuința potrivită pentru neamul omenesc restabilit. Va fi omul nemulțumit de poziția sa pe planul uman și va prefera condițiile spirituale? Pag. 192, ¶ 1.
48. În ce perioadă a Planului Divin și-a propus Iehova alegerea clasei Bisericii? Pag. 193, ¶ 1.
49. Învață Scripturile o alegere individuală, necondiționată? Dacă nu, explicați prezentarea Bibliei despre alegere și predestinare. Pag. 193, ¶ 2.
50. Care este semnificația corectă a cuvântului „slăvit” din Romani 8:30? Cum se aplică lui Isus și Bisericii Sale? Pag. 194, ¶ 1.
51. Este chemată toată omenirea în alegerea Bisericii? Pag. 195, ¶ 1.
52.În ce privință este condiționată alegerea Bisericii? Pag. 195, ¶ 2.
53. Ce principiu caracterizează acordarea lui Dumnezeu a favorurilor Sale? Pag. 195, ¶ 3.
54. Pe ce condiții poate Biserica deveni părtaşă la natura divină? Pag. 195, ¶ 4; Pag. 196, ¶ 1.
55. Cu ce este asemănată începutul și dezvoltarea naturii noi? Pag. 196, ¶ 2.
56. Explicați ce se întâmplă cu creatura nouă și cu cea veche în timpul procesului de dezvoltare a Noii Creaturi. Pag. 197, ¶ 1.
57. Când are loc nașterea Noii Creaturi? Pag. 197, ¶ 2.
58. Ce trebuie să preceadă în mod natural nașterea din spirit? Pag. 197, ¶ 3.
59. Este transformarea minții o lucrare instantanee sau treptată? P. 198, ¶ 1.
60. Cărei clase sunt adresate cuvintele apostolului din Romani 12:1? Pag. 198, ¶ 2.
61. Explicați diferența dintre transformarea caracterului și transformarea naturii. Pag. 198, ¶ 3.
62. Descrieți diferența dintre „creaturile noi” și „frații” îndreptățiți, în ceea ce privește speranțele, dorințele și scopurile lor. P. 199, ¶ 1.
63. Schimbarea de la corpul uman la cel spiritual, va fi treptată sau instantanee? Pag. 200, ¶ 1.
64. În ce privințe este natura umană o asemănare a naturii spirituale? Și cum diferă ea de cea spirituală? Pag. 201, ¶ 1, 2.
65. Ce gând având clar în minte putem înțelege ușor cum este efectuată schimbarea de la natura umană la natura spirituală? Pag. 201, ¶ 3.
66. Este transformarea minții de la pământească la cerească o schimbare a creierului sau a voinței? În ce mod? Pag. 202, ¶ 1.
67. Ce ilustrație ne ajută să înțelegem cum ne vom cunoaște în noile noastre corpuri spirituale? Pag. 202, ¶ 2 și nota de subsol.
68. Explicați filosofia schimbării lui Isus de la stările spirituale la cele pământești și capacitatea Lui de a descrie gloria sa anterioară. Pag. 202, ¶ 3.
69. Este transformarea minții un proces activ sau pasiv? Pag. 203, ¶ 1.
70. Făgăduințele Bisericii sunt pământești sau cerești, și la ce Veac este limitată chemarea cerească? Când a început chemarea pământească și când se va termina? Pag. 203, ¶ 2.
„O inimă în fiecare gând reînnoită,
Și de iubire divină plină,
Perfectă, dreaptă, curată și bună,
Doamne, asemenea Ție.”
STUDIUL XI
CELE TREI CĂI: CALEA CEA LATĂ, CALEA CEA ÎNGUSTĂ, CALEA CEA MARE
1. Ce Scripturi ne aduc la cunoștință cele „trei căi” și cum sunt ele numite? Pag. 205, de la ¶ 1 până la ¶ 3.
2. De ce este numită astfel calea cea lată? Pag. 205, ¶ 4.
3. De cât timp a urmat rasa această „cale lată”, și a încercat vreodată cineva să-și refacă pașii? Când și cum a fost adusă la lumină singura cale de scăpare? Pag. 206, ¶ 1.
4. Care este calea nouă spre viață deschisă pentru Preoțimea Împărătească? Pag. 206, ¶ 2.
5. De ce, după ce au auzit de calea nouă, atât de puțini sunt dispuși să umble pe ea? Pag. 207, ¶ 1.
6. Care este sfârșitul la care duce această cale îngustă? Care este această „cea mai înaltă formă de viață”? Pag. 207, ¶ 2.
7. Cum putem defini Viața? Ce diferență este între principiul vieții la Iehova și la omenire? Pag. 207, ¶ 3.
8. Care sunt condițiile caracteristice naturii divine în ceea ce privește viața? Pag. 208, ¶ 1.
9. Folosind ilustrația luminii reflectate de un diamant și de o cărămidă, și măsura vieții la animalele inferioare, arătați de ce Adam era mai măreț în perfecțiunea sa decât orice altă creatură. Pag. 208, ¶ 2, 3.
10. Cum au arătat condițiile din Eden dependența omului de aprovizionare continuă cu viață? Și care a fost rezultatul natural când Adam a fost despărțit de „pomul vieții”? Pag. 209, ¶ 1, 2.
11. Care este răsplata promisă celor care merg pe „calea îngustă” până la sfârșit? Cine este singurul care a posedat inițial nemurirea? Pag. 210, ¶ 1, 2.
12. Ce Scripturi învață că Fiul lui Dumnezeu posedă nemurirea de la învierea Sa? Către cine s-a extins ulterior această mare onoare? Pag. 211, ¶ 1, 2.
13. În timp ce Chemarea de Sus este limitată exclusiv la Veacul Evanghelic, există vreo altă ofertă în timpul acestui veac? Pag. 211, ¶ 3.
14. Ce alt nume ar putea fi dat căii înguste? Care este diferența dintre a muri cu Adam și a muri cu Cristos? Pag. 212, ¶ 1.
15. Când se va sfârși „calea îngustă” către nemurire? Și când va fi abolită moartea? Pag. 212, ¶ 2.
16. În ce fel sunt sfinții pe drumul spre viață și, respectiv, pe drumul spre nimicire? Pag. 213, ¶ 1.
17. Care sunt unele dintre dificultățile și pericolele „calei înguste”? Pag. 213, ¶ 2.
18. În ce fel sunt unii parțial biruiți de ispitele lumii, de dorințele cărnii și de uneltirile potrivnicului? Și care vor fi experiențele lor? Pag. 213, ¶ 3; Pag. 214, ¶ 1.
19. Cum le-a acordat Domnul urmașilor Săi cu inima loială și credincioși ajutorul necesar pe această cale abruptă și accidentată? Pag. 214, ¶ 2.
20. Prin ce se va deosebi în mod special Calea Sfinției de Calea Îngustă? Pag. 215, ¶ 1.
21. Va fi greu pentru omenire să găsească calea sfințeniei și să umble pe ea? Pag. 215, ¶ 2.
22. Va fi lumea socotită ca îndreptățită și va avea ea o stare socotită înaintea lui Dumnezeu atunci când va porni pe calea cea mare? De ce mulți predică o cale mare a sfințeniei în timpul Veacului Evanghelic? Pag. 216, ¶ 1.
23. Ce limbaj simbolic folosește Isaia (cap. 35, 11 și 62) pentru a descrie această „cale a sfințeniei”? De ce Domnul nostru Isus nu s-a referit la această Cale mare? Pag. 217, ¶ 1.
24. Dați un rezumat al celor Trei Căi împreună cu trăsăturile lor distinctive. Pag. 218, ¶ 1.
STUDIUL XII
EXPLICAREA SCHIȚEI REPREZENTÂND PLANUL VEACURILOR
1. Care este avantajul special al folosirii Hărții Veacurilor în studiul Bibliei? Pag. 219, ¶ 1.
2. Arătați pe schiță cele trei mari Dispensații, dând durata fiecăreia. Cum sunt numite acestea în Scripturi? Pag. 219, ¶ 2.
3. Ce legătură au fiecare dintre aceste „lumi” cu Planul Divin și unele cu altele? Cine este Prințul „acestei lumi rele”? Cine erau conducătorii spirituali ai „lumii dintâi”? Cum arată Scripturile că lumea de dinaintea potopului era sub administrarea îngerilor? Pag. 220.
4. Ce a permis Iehova omenirii să încerce în „această lume rea”, și de ce omul nu s-a putut guverna cum se cuvine? Pag. 221, ¶ 1.
5. Cum este subîmpărțită în Veacuri distincte a doua mare Dispensație? Cum sunt numite acestea și care sunt aspectele caracteristice ale fiecăruia, așa cum sunt arătate în Scripturi? Pag. 221, de la ¶ 2 până la ¶ 4; Pag. 222, ¶ 1.
6. Din câte Veacuri este formată a treia mare Dispensație? Cum se numește primul dintre acestea și care este obiectivul său? Pag. 222, ¶ 2.
7. Care vor fi, fără îndoială, aspectele „Veacurilor viitoare” rămase? Pag. 223, ¶ 1.
8. Care este ordinea progresului din timpul acestor Dispensații? Ce durată a avut „Secerișul” Veacului Iudeu? Pag. 223, ¶ 2.
9. Când s-a sfârșit Veacul Iudeu într-o măsură, și de ce favoarea divină a fost arătată indivizilor din acea națiune timp de trei ani și jumătate după aceea? Pag. 223, ¶ 3.
10. Când s-a încheiat Veacul Iudeu în sensul lui mai complet? Pag. 223, ¶ 4.
11. Când a început Veacul Evanghelic și care este scopul acestui Veac? Pag. 224, ¶ 1.
12. Există o perioadă de „seceriș” la sfârșitul Veacului Evanghelic? În ce mod secerișul Veacului Iudeu este un model sau o „umbră” a acestui seceriș? Pag. 224, ¶ 2.
13. Ce reprezintă literele K, L, M, N, P și R pe Hartă? Pe ce plan a fost Adam înainte de a păcătui? Pe ce plan a căzut el prin neascultare? Ce reprezintă planul P? Pag. 224, ¶ 3.
14. Care sunt cele două clase reprezentate respectiv ca aflându-se în mod real sau socotit pe planul N? Pag. 225, ¶ 1.
15. Ce ofertă a făcut Dumnezeu în timpul Veacului Evanghelic tuturor celor aflați pe planul îndreptățirii prin credință? Și care este semnificația aducerii noastre ca „jertfe vii”? Pag. 225, ¶ 2.
16. Deoarece Iehova nu vrut să accepte jertfe tipice cu defect sau imperfecte, cum poate un membru al omenirii căzute să devină o jertfă acceptabilă? Pag. 226, ¶ 1.
17. Pe ce plan, așa cum este ilustrat pe hartă, se află în mod socotit toți credincioșii consacrați? Și cum sunt aceștia considerați în ochii lui Dumnezeu? Pag. 226, ¶ 2.
18. Ce reprezintă planul L și ce condiții trebuie realizate înainte de a se putea ajunge pe acest plan? Când va intra Corpul lui Cristos pe acest plan al nașterii din spirit? Pag. 227, ¶ 1.
19. Care este pasul ulterior dincolo de perfecțiunea ființei spirituale, și cum este arătat acesta pe Hartă? Care este diferența de glorie dintre planul L și planul K? Pag. 227, ¶ 2.
20. De ce figura unei piramide este cea mai potrivită pentru a reprezenta perfecțiunea din punct de vedere scriptural și matematic? Pag. 228, ¶ 1.
21. Pe ce plan punem piramida care îl reprezintă pe Adam când a fost creat? Pag. 228, ¶ 2.
22. Unde ar fi reprezentați Avraam și alții dintre Patriarhi pe Hartă, și de ce? Pag. 228, ¶ 3.
23. Pe ce plan se află tot restul omenirii de la potop? Pag. 228, ¶ 4.
24. Ce reprezintă planul P, și cine sunt singurii care au fost ridicați pe acel plan? Pag. 229, ¶ 1.
25. Ce a fost botezul cu foc asupra națiunii iudee și unde este reprezentat pe Hartă? Pag. 229, ¶ 2.
26. Ce a cerut dreptatea lui Dumnezeu în natura unui preț de răscumpărare pentru neamul omenesc condamnat, și cum a îndeplinit Isus aceste cerințe? Unde este Domnul nostru reprezentat pe Hartă? Pag. 229, ¶ 3.
27. „Fiind găsit la înfățișare ca om”, Care a fost, conform Scripturilor, următoarea experiență a lui Isus așa cum este ilustrată pe Hartă? Pag. 230, ¶ 1; ¶ 2, primele șase rânduri.
28. Cât timp s-a aflat Domnul nostru pe planul M, al conceperii de spirit, și când a ajuns el pe planul nașterii din spirit, așa cum este ilustrat pe Hartă? Pag. 230, ¶ 2, de la rândul 6 până la sfârșitul ¶.
29. Oare nu S-a arătat Isus ca om după învierea Sa? Care a fost scopul Lui arătându-Se astfel, și ce Scripturi explică puterile Sale misterioase la înviere? Pag. 231, ¶ 1.
30. Când s-a socotit începută noua natură a lui Isus și când a fost completată în realitate, așa cum se arată pe Hartă? Pag. 231, ¶ 2.
31. Când a ajuns Isus pe Planul K, planul Gloriei Divine, și care a fost poziția Lui pe tot parcursul Veacului Evanghelic? Pag. 231, ¶ 3.
32. Cum poate Biserica să ajungă pe planul gloriei divine cu Domnul ei, și ce pași sunt necesari pentru a ajunge pe planul îndreptățirii, N? Pag. 231, ¶ 4.
33. Cum este folosit cuvântul natură în mod corect? Pag. 232, nota de subsol.
34. Ne schimbă îndreptățirea natura? Ce ofertă este făcută celor îndreptățiți, de către Domnul? Pag. 232, ¶ 1.
35. După cum este ilustrat pe Hartă, cât de departe ne duce credința pe cărarea către glorie? Și ce mai este necesar pentru a face progres către țintă și pentru a ajunge pe planul M? Pag. 233, ¶ 1.
36. Când prezentăm tot ce avem Domnului și întrebăm cum ne vom îndeplini jertfa, ce instrucțiuni ne sunt date prin Cuvântul Său? Pag. 234, ¶ 1.
37. Când va fi câștigată „coroana” noastră? Pag. 234, ¶ 2.
38. Care va fi experiența celor care „dorm” și a celor din aceeași clasă care sunt „vii” la a doua venire a Domnului? Pag. 234, ¶ 3.
39. Ce este „Nunta Mielului” și cum este ea ilustrată pe Hartă? P. 235, ¶ 1.
40. Descrieți cele patru clase ale Bisericii Evanghelice Nominale reprezentate pe Hartă prin literele: n, m, p și q. Pag. 235, ¶ 2, până la Pag. 237, ¶ 1.
41. În ce pildă Își arată Domnul nostru hotărârea de a separa „grâul” de „neghină”, și când aceasta va avea loc? Pag. 237, ¶ 2.
42. Cine sunt „sămânța bună” și, respectiv, „neghina”? Pag. 238, ¶ 1.
43. Care sunt cele două părți în care este împărțit secerișul Veacului Evanghelic? Și care sunt asemănările dintre secerișul Veacului Iudeu și secerișul Veacului Evanghelic? Pag. 238, ¶ 2.
44. Unde este arătată despărțirea „turmei mici” de „Babilon” arătată pe Hartă? Ce reprezintă cifrele t, u și v? Pag. 239, ¶ 1.
45. Cum sunt reprezentate pe Hartă experiențele celor care au zidit cu „aur, argint și pietre prețioase” și, respectiv, cu „lemn, fân și trestie”? Pag. 240.
46. Când Timpul de Strâmtorare va afecta lumea, și care vor fi experiențele Israelului natural în această perioadă? Pag. 241, ¶ 1.
47. Descrieți modul în care piramida perfectă de pe Hartă va fi completată treptat, și care va fi experiența tuturor celor care „nu vor asculta de Prorocul acela?” Pag. 241, ¶ 2.
48. Pe scurt, care va fi încheierea Planului lui Iehova? Pag. 242, ¶1.
49. Cum ilustrează piramida frumos unitatea întregii creații restabilite? Pag. 242, ¶ 2, 3.
50. Care este ordinea alegerii „pietrelor vii” ale acestei clădiri glorioase și prin ce diferă în mod esențial de o clădire pământească? Pag. 243, ¶ 1, 2.
51. Arătați pe scurt armonia Tabernacolului în Pustie cu Harta Veacurilor. Pag. 244.
STUDIUL XIII
ÎMPĂRĂȚIILE ACESTEI LUMI
1. Care a fost scopul lui Iehova cu privire la creația Sa pământească și la guvernarea ei, așa cum este declarat în Geneza? P. 245, ¶ 1.
2. A fost prima stăpânire dată numai lui Adam sau întregului neam omenesc? P. 245, ¶ 2.
3. I s-a dat vreunui om, la început, autoritate să conducă peste semenii săi? Ce formă de guvernare a fost intenționatăla origine de Dumnezeu? P. 246, ¶ 1, 2.
4. De ce condiție depindea continuarea veșnică a primei stăpâniri? P. 246, ¶ 3.
5. Cum a fost răsturnată această primă stabilire a Împărăției lui Dumnezeu pe pământ? Când și în ce împrejurări a fost ea restabilită pentru o perioadă scurtă de timp? P. 247, ¶ 1
6. Cum și de către cine a fost răscumpărată moștenirea pierdută și când va fi ea restabilită? Va fi veșnică domnia lui Mesia pe pământ? Daca nu, de ce? P. 247, ¶ 2.
7. Sub care două forme de guvernare a fost înființată Împărăția lui Dumnezeu tipică în timpul Veacului Iudeu? P. 248, ¶ 1.
8. Când și în ce împrejurări a fost răsturnată această Împărăție tipică a lui Dumnezeu? P. 248, ¶ 2, 3.
9. Până când, s-a decretat ca Împărăția lui Dumnezeu pe pământ să rămână răsturnată? Care este, prin urmare, deducția cu privire la toate celelalte împărății aflate la putere de pe vremea lui Zedechia? P. 249, ¶ 1, 2.
10. Cum este numită scriptural perioada de timp dintre înlăturarea guvernării lui Dumnezeu și restabilirea ei în putere și glorie? P. 250, ¶ 1.
11. Rele și nesatisfăcătoare cum au fost aceste guvernăminte ale neamurilor, de ce au fost ele permise sau „rânduite” de Dumnezeu? P. 250, ¶ 2.
12. Care sunt cele două cauze la care se poate atribui incapacitatea omului de a stabili o guvernare perfectă pe pământ? P. 250, ¶ 3.
13. Care sunt cele două faze ale stăpânirii pământului exercitate în prezent? P. 251, ¶ 1.
14. Care a fost experiența creației gemânde în timpul secolelor trecute și pentru ce speră și așteaptă ea? P. 251, ¶ 2.
15. Au fost lăsați copiii credincioși ai lui Dumnezeu în întunericîn privința domniei actuale a răului și a scopului Său originar de a aduce o guvernare mai bună la timpul Său? P. 251, ¶ 3.
16. De unde știm că efortul prezent al omului de a exercita stăpânire nu este prin sfidarea cu succes a voinței și puterii lui Dumnezeu, ci prin permisiune divină? P. 251, ¶ 4.
17. Care a fost visul lui Nebucadnețar și interpretarea lui divină prin profetul Daniel? (Dan. 2:31-45.) P. 252, ¶ 2.
18. Explicați interpretarea simbolică a expresiei „Piatra dezlipită din munte fără ajutorul unor mâini”. P. 255, ¶ 2.
19. Cum poate fi considerată piatra în timpul pregătirii ei, în timp ce se dezlipește? Și cum se aplică acest lucru Bisericii? P. 255, ¶ 3.
20. Ce Scripturi din Noul Testament confirmă această interpretare a „Pietrei” care lovește națiunile? P. 255, ¶ 4.
21. În viziunea lui Nebucadnețar, cum au fost privite imperiile pământului din punctul de vedere al lumii și, respectiv, din punctul de vedere al lui Iehova? P. 256, ¶ 1.
22. Ce antitip găsim în experiențele clasei „Piatră” din perioada ei pregătitoare? P. 256, ¶ 2.
23. Ce va însemna lovirea „marelui chip” pentru creația asuprită și gemândă? P. 257, ¶ 1.
24. Descrieți viziunea acestor patru imperii universale așa cum a fost dată profetului Daniel. (Dan. 2:27-45.) P. 257, ¶ 2 până la P. 258, ¶ 1.
25. Ce a reprezentat înspăimântătoarea și cumplita „fiară cu zece coarne”? Cum a fost simbolizată papalitatea în viziune? P. 258, ¶ 2.
26. De ce nu a dat Daniel niciun nume descriptiv acestei „a patra fiare”? P. 258, ¶ 3.
27. Care trebuia să fie diferența dintre distrugerea „cornului mic” și cea a „fiarei” însăși? P. 259, ¶ 1
28. Cum și când va fi răsturnat în cele din urmă Imperiul Roman și când a început „consumarea” „cornului mic”? P. 259, ¶ 2.
29. Ce înseamnă „marile cuvinte pe care cornul le vorbea”? (Dan. 7:11.) P. 259, ¶ 3.
30. Care va fi sfârșitul Imperiului Roman așa cum se arată în viziunea lui Daniel și care este diferența dintre sfârșitul celei de-a patra fiare și cea a predecesoarelor ei? P. 260, ¶ 1.
31. Care va fi cauza distrugerii lui și cum a fost ilustrat acest lucru în viziunea lui Daniel? (Dan. 7:13, 27.) P. 260, ¶ 2.
32. De către cine va fi pusă stăpânirea pământului în mâinile lui Cristos? Cât timp trebuie să domnească Cristos și care este primul pas către realizarea acestei mari lucrări de mijlocire? P. 261, ¶ 1.
33. Deoarece poporul consacrat al Domnului vede aceste guvernăminte ale neamurilor din punctul de vedere prezentat mai sus, care este rugăciunea inimii lor? P. 261, ¶ 2.
34. A existat fiecare dintre aceste împărății înainte de a veni la putere? Iar al cincilea Imperiu Universal are o experiență similară? Ce indică aceasta în ceea ce privește timpul pentru înființarea Împărăției lui Dumnezeu? P. 261, ¶ 3.
35. Deși autoritatea supremă de a conduce va aparține pentru totdeauna lui Iehova, vedem că El i-a dat control subordonat lui Adam. Care a fost prima și principala cauză a incapacității omului de a guverna stăpânirea pământului? P. 262, ¶ 1.
36. În timp ce eforturile omului de-a lungul liniei de guvernare nu au fost satisfăcătoare, în ce condiție au fost cu mult superioare? Ce forme de guvernare ar fi fost mai acceptabile pentru Satan? Care era ideea omului despre autoguvernare și cum s-a dovedit aceasta a fi ocazia favorabilă a lui Satan? P. 262, ¶ 2.
37. În ciuda eșecurilor lor, care a fost obiectivul aparent în organizarea tuturor guvernărilor umane? P. 263, ¶ 1, 2.
38. Oare din cauza lipsei de legi înțelepte și potrivite sau a curților de justiție, au devenit împărățiile acestei lumi atât de bestiale în caracter? Sau unde stă de fapt responsabilitatea? p. 263, ¶ 3; P. 264, ¶ 1.
39. Au demonstrat, în genere, diferitele guverne stabilite din când în când, capacitatea medie a poporului de a se guverna singur? P. 264, ¶ 2.
40. Care sunt sentimentele maselor de astăzi în comparație cu condițiile din trecut? Când a început schimbarea și cum a progresat ea? P. 265, ¶ 1.
41. Cum creșterea generală a cunoștinței a afectat omenirea? Și la ce ne putem aștepta, ca rezultat al exprimării supreme, finale a egoismului și nemulțumirii? Cum va deveni extremitatea omului oportunitatea lui Dumnezeu? P. 265, ¶ 2.
42. De ce nici Isus, nici apostolii nu s-au amestecat în vreun fel cu conducătorii pământești? P. 266, ¶ 1.
43. Care ar trebui să fie atitudinea Bisericii față de guvernele acestei lumi în ceea ce privește funcțiile, drepturile sau privilegiile? Cum poate Biserica să ajute lumea să îmbunătățească condițiile actuale? Numai în ce fel pot sfinții să influențeze lumea? P. 266, ¶ 2.
44. La ce ar trebui Biserica să acorde toată atenția și de ce? P. 267, ¶ 1.
45. Care a fost ispita în care a căzut Biserica la scurt timp după moartea Apostolilor Domnului? P. 268, ¶ 1.
46. Ce schimbări minunate au urmat ca rezultat al acestei noi politici din partea Bisericii? P. 268, ¶ 2.
47. Care a fost originea așa-numitului „drept divin al regilor”? P. 268, ¶ 3.
48. A aprobat Dumnezeu vreodată de a numi împărățiile acestei lumi după numele lui Cristos? P. 269, ¶ 1, 2.
49. Ce daună serioasă adusă poporului lui Dumnezeu a rezultat din pretenția că Împărăția lui Cristos stăpânește și domnește acum? Și ce pretenții și eforturi sunt prezentate de unii pentru a face din Statele Unite o națiune creștină din punct de vedere constituțional? P. 269, ¶ 3.
50. Cum ar trebui privite cele mai bune și cele mai rele dintre guvernările pământești pentru ca să putem lua punctul de vedere divin? P. 270, ¶1.
51. Lucrând sub un fals simț al datoriei față de aceste așa-numite Națiuni creștine, spre ce parte este forțată simpatia multor creștini? P. 270, ¶ 2.
52. Care este atitudinea lumii, care se trezește rapid, față de creștinătate? P. 270, ¶ 3.
53. În ce mod ar putea fi evitat marele Timp de Strâmtorare? Și care este îndemnul Domnului către lume prin cuvântul psalmistului? P. 271, ¶ 1, 2.
STUDIUL XIV
ÎMPĂRĂȚIA LUI DUMNEZEU
1. Ce importanță este acordată Împărăției lui Dumnezeu în scripturi? P. 273, ¶ 1.
2. Care a fost subiectul principal al mesajului lui Ioan Botezătorul, al pildelor Domnului nostru și al propovăduirii apostolilor? p. 273, ¶
3. Care era speranța apostolilor și a Bisericii timpurii? P. 274, ¶ 1.
4. Dacă Iehova i-ar fi dat lui Isus stăpânirea pământului fără să răscumpere omenirea, care ar fi fost rezultatele? P. 274, ¶ 2
5. Cum au fost afectați ucenicii de explicarea de către Isus a profețiilor? P. 275, ¶ 1.
6. Care a fost concepția imperfectă despre natura Împărăției așa cum o aveau ucenicii la început, și cât de mulți greșesc astăzi în direcția opusă? P. 275, ¶ 2.
7. Care a fost atitudinea înțelepților în felul lumii dintre evrei față de înțelepciunea, puterea și pretențiile lui Isus și ale urmașilor Săi? P. 275, ¶ 3.
8. Care a fost întrebarea fariseilor și răspunsul Domnului nostru cu privire la când avea să apară această Împărăție? P. 276, ¶ 1, până la sfârșitul paginii și nota de subsol.
9. S-a referit Domnul nostru la faza pământească sau la cea spirituală a Împărăției în răspunsul către farisei? P. 277, sus.
10. Care a fost evident atitudinea minții lui Nicodim când a venit la Isus noaptea? P. 277, ¶ 1.
11. Parafrazați întrebarea lui Nicodim cu privire la „Împărăția cerurilor este aproape”, și răspunsul lui Isus. P. 277, ¶ 2, până la P. 279.
12. Explicați cum este folosit cuvântul „gennao” în Scripturi (tradus „născut” în acest caz). Cum putem determina dacă ar trebui să fie tradus născut sau conceput? P. 278, nota de subsol.
13. Care este semnificația cuvântului grecesc „eidon” tradus aici prin cuvântul „vezi”? P. 278, nota de subsol.
14. Care a fost întrebarea lui Nicodim cu privire la nașterea nouă? P. 279, ¶ 2.
15. Cum a explicat Isus, în răspunsul Său, poziția națiunii evreiești cu privire la Moise și la Sine? P. 279, ¶ 3.
16. Ce ilustrație a dat Domnul nostru în descrierea naturii ființelor care s-au „născut din spirit”? P. 280, ¶ 1, până la P. 281, sus.
17. Ce mustrare și îndemn a dat apoi Domnul nostru. De ce ar fi fost inutil să-i spună lui Nicodim despre lucrurile cerești? P. 281, ¶ 1.
18. Care a fost motivul principal al eșecului națiunii evreiești de a se conforma cu condițiile și această participare la împărăția lui Mesia? P. 282, ¶ 1.
19. Care a fost eroarea gravă a învățăturii Bisericii nominale cu privire la Împărăția lui Dumnezeu? P. 282, ¶ 2.
20. În ce sens domnește acum Împărăția lui Cristos? P. 283, ¶ 1.
21. Cum afectează acest fapt făgăduințele unei viitoare Împărății a Cerurilor care va fi „de la o mare la alta și de la Fluviu până la marginile pământului”? P. 283, ¶ 2.
22. Ce pildă a Domnului nostru amplasează clar momentul stabilirii Împărăției? P. 283, ¶ 3.
23. În ce stare se află în prezent Împărăția Cerurilor și care sunt experiențele ei? P. 284, ¶ 1, 2.
24. Explicați referirea Sfântului Pavel la Împărăție în Romani 14:17. P. 284, ¶ 3.
25. Care este concluzia noastră, având în vedere cele de mai sus? P. 285, ¶ 1.
26. Care au fost imboldurile puternice la credincioșie pentru Biserica timpurie? P. 285, ¶ 2, 3.
27. Ce idei false cu privire la Împărăție au fost corectate de apostolul Pavel? p. 286.
28. Care a fost rezultatul final al teoriilor false referitoare la misiunea Bisericii? P. 287, ¶ 1.
29. Care este pretenția protestantă cu privire la domnia Bisericii? P. 287, ¶ 2.
30. Cum se armonizează viziunea populară asupra Împărăției cu învățăturile Domnului nostru și ale apostolilor Săi? P. 287, ¶ 3.
31. Când va fi pe deplin stabilită Împărăția lui Dumnezeu și care sunt cele două părți din care este compusă? P. 288, ¶ 1.
32. Ce clasă va constitui faza spirituală a Împărăției și care este ordinea și natura învierii lor? Care va fi lucrarea acestei clase? P. 288, ¶ 2
33. Cum putem armoniza cele de mai sus cu afirmația din Apocalipsa 20:5, „Dar ceilalți morți nu au înviat până nu s-au terminat cei o mie de ani”? P. 288, nota de subsol.
34. Care va fi lucrarea fazei pământești a Împărăției lui Dumnezeu și din ce clasă va fi compusă această fază? P. 289, ¶ 1.
35. În ce manieră se poate să opereze cele două faze ale Împărăției și ce va necesita lucrarea Veacului Milenar? P. 290, ¶ 1.
36. Ce va însemna să câștigi un loc în faza pământească a Împărăției și ce mare răsplată îi va aștepta pe nobilii colaboratori ai acestei lucrări în rândul omenirii? P. 291, ¶ 1.
37. Care va fi gloria fazei cerești și, respectiv, pământești ale Împărăției și cum se deosebesc ele din punct de vedere scriptural? P. 292, ¶ 1.
38. Explicați cum urmează să fie adeverită promisiunea lui Dumnezeu către Avraam prin aceste două faze ale Împărăției. P. 292, ¶ 2.
39. Care este legământul-rădăcină din care cresc aceste două ramuri și care este ordinea dezvoltării lor? P. 292, ¶ 3.
40. De ce natură a fost promisiunea făcută lui Avraam, cerească sau pământească, și a fost ea deja împlinită? P. 293, ¶ 1.
41. Ce dezvăluie apostolul Pavel referitor la timpul când aceste făgăduințe pământești se vor împlini și la relația Bisericii cu vrednicii din vechime? P. 293, ¶ 2.
42. Ce spun profeții cu privire la natura israelită a fazei pământești a Împărăției? Și de ce ar trebui să ne așteptăm ca evreii să fie primii care vin în armonie cu legile Împărăției? P. 294, ¶ 1.
43. Dacă ar fi demonstrată clar teoria populară a „semințiilor pierdute”, de ce avantaj s-ar bucura astfel de națiuni sub chemarea cerească sau „înaltă”? P. 294, ¶ 2.
44. Ce caracteristici evreiești vor pregăti armonia lor grabnică cu principiile Noului Guvern? P. 295, ¶ 1.
45. Explicați modul în care Împărăția lui Dumnezeu este simbolizată de Noul Ierusalim. Vor fi două cetăți sau guverne în Împărăție? P. 295, ¶ 2, 3.
46. Care va fi experiența omenirii după ce va atinge perfecțiunea, la sfârșitul Veacului Milenar? P. 296, ¶ 1.
47. Care este promisiunea divină cu privire la reconstruirea cetăţii literale a Ierusalimului şi ce spun profeţii despre gloria viitoare a Împărăţiei lui Dumnezeu, al cărei simbol este Ierusalimul? P. 296, ¶ 2, 3.
48. Cum a fost naţiunea lui Israel tipică, în ceea ce priveşte Legământul Legii, Noul Legământ şi sângele Ispăşirii? P. 297, ¶ 1, 2.
49. În ce mod, numai, vor avea evreii întâietate la favoarea lui Dumnezeu și de ce? Care va fi deosebirea dintre prima venire și a doua, în ceea ce privește națiunea evreiască? P. 297, ¶ 3.
50. Cum descrie apostolul în Romani 11 pierderea și recuperarea Israelului natural? p. 298, ¶ 1; P. 299, ¶ 1
51. Faptul că Israel a pierdut binecuvântarea principală este vreo dovadă că evreii nu vor avea favoruri viitoare? În ce mod au fost ținute ascunse favorurile spirituale până la momentul cuvenit pentru a fi revelate? P. 299, ¶ 2.
52. Care sunt cuvintele Sfântului Pavel cu privire la cele două clase „alese” și la relația lor una cu cealaltă? P. 300, ¶ 1.
53. Descrieți cele două părți ale orașului literal Ierusalim. Ce simbolizau acestea? P. 301, ¶ 1, 2.
54. Ce declară psalmistul referitor la calificările necesare ale tuturor celor cărora li se va permite să intre în acea cetate sfântă? P. 301, ¶ 3
55. Care sunt cerințele pentru toți cei care vreau să fie moștenitori ai Împărăției lui Dumnezeu, în oricare din faze? P. 301, ¶ 4.
56. Care este ideea eronată cu privire la modul în care lumea va primi Împărăția Milenară a lui Cristos? Cum va fi natura „domniei de fier” a acelei Împărății? P. 302, ¶ 1.
57. De ce se vor revolta mulți împotriva domniei perfecte a Noului Guvern? P. 303, ¶ 1.
58. Cu toate acestea, ce fapte vor învăța în cele din urmă să aprecieze masele omenirii? P. 303, ¶ 2.
59. Dați o ilustrare a modului în care împărăția cerurilor va fi sub controlul direct al lui Cristos ca locțiitor al lui Dumnezeu. P. 303, ¶ 3.
60. Când Împărăția va fi predată Tatălui, va înceta ea să mai fie Împărăția lui Dumnezeu? P. 304, ¶ 1.
61. Care va fi diferența dintre omenire acum și la sfârșitul Veacului Milenar, în ceea ce privește starea în fața legii lui Dumnezeu a justiției riguroase? P. 305, ¶ 1.
62. Explicați cum Împărăția lui Dumnezeu va fi o Împărăție veșnică la sfârșitul Veacului Milenar. P. 305, ¶ 2.
63. Ce distincție Scripturală se face între Împărăția pregătită pentru omenire și Împărăția și Gloria pregătite pentru Biserică, în ceea ce privește locația lor temporală în Planul Tatălui? Vor înceta gloria și puterea lui Cristos odată cu Veacul Milenar? P. 305, ¶ 3.
64. Indiferent pe care fază a Împărăției ni se concentrează interesul, pentru ce ar trebui să se roage toți cu seriozitate? P. 306, ¶ 1.
STUDIUL XV.
ZIUA LUI IEHOVA
1. Ce este „Ziua lui Iehova” și de ce este numită așa? P. 307, ¶ 1, 2.
2. Ce alte nume sunt aplicate scriptural la aceeași perioadă de timp și de ce? P. 308, ¶ 1.
3. Ce responsabilitate și-a asumat lumea prin mărturia Bisericii adevărate a lui Cristos? Cum poate fi considerată Ziua lui Iehova ca rezultată din două cauze, naturală și supranaturală? P. 308, ¶ 2.
4. Care a fost mesajul lui Dumnezeu către Biserică și, respectiv, către lume și cum au fost privite ambele mesaje? P. 309, ¶ 1.
5. Care a fost întotdeauna atitudinea minții depravate cu privire la drepturile altora? P. 309, ¶ 2.
6. Cum a apărut această schimbare de la asemănarea inițială cu Dumnezeu la egoismul ulterior? P. 310, ¶ 1.
7. În timpul Veacurilor trecute, în mâinile cui s-a găsit bogăția și puterea ulterioară de a conduce masele? Și cum se schimbă aceste condiții? P. 311, ¶ 1.
8. Care sunt avantajele bogăției? P. 311, ¶ 2.
9. Cum a acţionat asupra oamenilor creşterea generală a inteligenţei? p. 311, ¶ 3; P. 312, ¶ 1.
10. Care sunt semnele vremurilor astăzi și spre ce extreme opuse sunt atât bogații, cât și săracii fiind forțați de circumstanțe? P. 312, ¶ 2
11. Ținând seamă de profețiile Vechiului Testament cu privire la Egipt, Babilon și Israel, ar trebui să ne așteptăm să găsim o împlinire simbolică și antitipică, precum și o împlinire literală? P. 313, ¶ 1.
12. Cum descrie apostolul Iacov acest mare timp de necaz? Și ce îndemn se dă „fraților”? Există indicii prezente despre apropierea acestei zile a lui Iehova? P. 313, ¶ 2.
13. Ce a constituit „Ziua Răzbunării” a lui Israel și care este oportunitatea profețiilor referitoare la marele Timp de Necaz adresate acelei națiuni și Ierusalimului, mai mult sau mai puțin direct? P. 315, ¶ 1.
14. Cum descrie profetul Țefania Ziua Răzbunării? ( Țef. 1:7-9, 14-18.) P. 315. ¶ 2; P. 316, ¶ 1.
15. În ce fel va fi mistuit de foc întregul pământ? (Țef. 3:8, 9.) P. 316, ¶ 2.
16. De unde știm că acesta este un foc simbolic și nu literal? P. 317, ¶ 1 și nota de subsol.
17. Ce reprezintă pământul, munții, cerurile și mările, focul și pucioasa folosite simbolic în Scripturi? P. 318, ¶ 1.
18. Explicați profeția Sfântului Petru cu privire la Ziua Mâniei. (2 Pet. 3:6, 7, 10-13.) P. 318, ¶ 2, 3.
19. Ce alt serviciu au exercitat unii dintre apostoli, în special Petru, Pavel și Ioan? Și cum a folosit Domnul acest dar pentru edificarea și îndrumarea Bisericii? P. 319, ¶ 1.
20. Cum descrie profetul Maleahi Ziua Răzbunării? P. 319, ¶ 2.
21. Ce spune Sfântul Iuda despre oportunitatea de a smulge pe unii din acest foc mistuitor? P. 320, ¶ 1
22. Ce declară profetul Maleahi cu privire la ziua venirii Domnului și la efectul acestui foc simbolic asupra poporului Domnului? (Mal. 3:1-3.) P. 320, ¶ 2.
23. Cum descrie Sfântul Pavel efectul acestui proces de rafinare asupra credincioșilor în Ziua Domnului? (1 Cor. 3:12-15.) P. 320, ¶ 3; P. 321, ¶ 1.
24. În care alt mod este descris de Sfântul Pavel acest mare Timp de Necaz? (Evr. 12:26-29.) P. 321, ¶ 2.
25. Cum dă psalmistul o descriere vie a zilei mari a Domnului, folosind simbolurile – foc, furtună și întunecime? (Psalmul 50:3; 97:2-6; 46:6; 110:2-6; 46:1-5.) Și cum sunt înlocuite aceleași condiții cu alte simboluri din Psalmii 46:6-10? P. 322, ¶1, până la P. 324, sus.
26. Ce mărturie este dată în Apocalipsa pentru a dovedi că ziua Domnului va fi distructivă pentru orice formă de rău, dar nu va fi un timp de ardere literală a pământului? (Apoc. 11:17, 18; 19:15, 19.) Cum descrie profetul Ioel aceleași evenimente sub ilustrații similare și de ce sunt folosite atât de multe simboluri diferite pentru a descrie Ziua mâniei? P. 324, ¶ 1, 2.
27. Care sunt cele două părți rivale în această mare bătălie a Zilei Domnului? Care este situația prezentă și perspectiva viitoare, așa cum sunt privite de diferitele elemente ale societății? P. 325, ¶ 1.
28. De ce este dificil în condițiile actuale pentru ambele părți să vadă la fel și cum se simt în mod natural cei bogați în legătură cu această problemă? P. 325, ¶ 2.
29. Cum, dimpotrivă, găndesc clasele muncitoare? P. 326, ¶ 1
30. Sunt atât condițiile prezente, cât și teama de suferință viitoare ceea ce animă munca organizată? P. 327, ¶ 1.
31. Care este tendința finală a multor binecuvântări reale, dacă nu sunt restrânse de legi înțelepte și echitabile? Și ce condiții au întârziat acest rezultat vătămător până în prezent? P. 328, ¶ 1.
32. Care este, de exemplu, efectul dublu al producției de unelte agricole care economisesc forța de muncă? Ce schimbări similare au fost produse în alte departamente ale muncii? P. 328, ¶ 2.
33. Care este situația deosebită actuală în relația dintre supraproducție și lipsa locurilor de muncă? P. 328, ¶ 3
34. Ce remedii sunt cerute de muncitorii salariați? P. 329, ¶ 1, 2.
35. Ce argument este folosit de muncitori împotriva „diluării” capitalului la căile ferate și a altor capitaluri? P. 330, ¶ 1.
36. Care este obiectul declarat al tuturor sindicatelor? P. 331, ¶ 1.
37. Ce rezultate fericite s-ar putea obține dacă Regula de Aur ar putea fi pusă în practică de ambele părți la această controversă? Și de ce este imposibil acest lucru în condițiile actuale? P. 331, ¶ 2.
38. Care este, prin urmare, cauza naturală a Zilei Răzbunării și care va fi apogeul ei teribil? p. 332, ¶ 1.
39. Care va fi efectul final al acestui Timp de Necaz asupra minții oamenilor și cum le va pregăti inimile pentru a primi Împărăția Cerurilor? P. 333, ¶ 1.
40. Care ar trebui să fie atitudinea tuturor, atât în Biserică, cât și în lume, care realizează starea de lucruri care se va întâmpla în curând? P. 333, ¶ 2.
41. Ce figuri de stil sunt folosite în Scripturi pentru a descrie modul de abordare a Zilei Răzbunării? (Țef. 2:2; 1 Tes. 5:2, 3.) P. 334, ¶1.
42. Ce remedii încercate vor fi administrate corpului politic de către medicii societății în timpul travaliului și cu ce rezultate? P. 334, ¶ 2.
43. Vorbind simplu, care va fi efectul eforturilor maselor de eliberare din strânsoarea Capitalului? P. 335, ¶ 1.
44. Cum pare să ilustreze eliberarea lui Israel din Egipt și de urgiile care au venit asupra egiptenilor viitoarea emancipare a lumii în mâinile lui Moise antitipic? P. 335, ¶ 2.
45. Care este raportul dintre Ziua Domnului și planul Veacurilor? P. 336, ¶ 1.
46. Cum ar fi rezultat o dezvoltare mai timpurie a mașinilor care economisesc forța de muncă? P. 336, ¶ 2.
47. Ce argument incontestabil dovedește că acesta este „timpul cuvenit” al lui Dumnezeu pentru introducerea unei noi ordini de lucruri? P. 337, ¶ 1.
48. De ce este mai oportună acum ridicarea vălului superstiției și ignoranței? P. 337, ¶ 2.
49. Cum va diferi poziția sfinților de cea a tuturor celorlalți în timpul marelui necaz? P. 338, ¶ 1.
50. Care este prima datorie a sfinților față de lume în acest timp și cum pot ei să-și lase „lumina să strălucească” pentru cel mai bun avantaj? p. 338, ¶ 2; P. 338, ¶ 3; P. 339, ¶ 1.
51. De ce nu ar trebui sfinții să participe la lupta actuală pentru bogăție? P. 339, ¶ 2.
52. Fiind mulțumitori în mijlocul celor mai nefavorabile împrejurimi, este oare pentru că, sfinții, nu au nicio ambiție? P. 340, ¶ 1.
53. De ce unii dintre poporul Domnului sunt nemulțumiți în prezent? P. 340, ¶ 2.
54. Ce îndemn al Sfântului Pavel este cel mai potrivit pentru sfinți în acest timp? P. 340, ¶ 3.
55. Prin ce exemplu și sfat poate fi Biserica cel mai de ajutor lumii în prezent? P. 340, ¶ 3, P. 341, ¶ 1 .
56. În ce fel își pot îndeplini sfinții, cel mai bine, misiunea de ambasadori ai păcii? p. 341, ¶ 2, 3.
57. Cu care dintre clasele opuse ar trebui să simpatizeze poporul Domnului? Și, în general, ce atitudine ar trebui să aibă ei față de această bătălie a Zilei lui Dumnezeu cel Atotputernic? P. 342, ¶ 1, 2.
STUDIUL XVI.
GANDURI CONCLUSIVE
DATORIA NOASTRĂ FAŢĂ DE ADEVĂR.—PREȚUL, VALOAREA ȘI PROFITUL LUI
1. Faceți un scurt rezumat despre ceea ce am învățat despre existența unui Creator personal, inteligent și despre revelația Lui către om? P. 343, ¶ 1.
2. Ce s-a învățat, în general, cu privire la veacurile trecute și la veacul care urmează să vină în lume? P. 343, ¶ 2.
3. Ce am văzut cu privire la trimiterea Fiului lui Dumnezeu pentru a răscumpăra neamul condamnat și cele două clase alese în timpul Veacurilor trecute pentru a constitui cele două faze ale Împărăției Cerurilor? Ce am învățat despre „Cele trei căi”? P. 344, ¶ 1.
4. Ce am înțeles despre Ziua de Judecată a lumii? P. 345, ¶1.
5. Ce s-a învățat cu privire la a Doua Venire și la condițiile glorioase ale domniei lui Mesia? P. 345, ¶ 2.
6. Ce efect ar trebui să aibă cunoașterea acestor lucruri asupra copiilor consacrați ai lui Dumnezeu? În ce fel Și-a împlinit Domnul promisiunea că El va „da putere poporului Său? 346, ¶ 1.
7. Cât va costa obținerea acestor cunoștințe cu puterea ei consecventă? P. 346, ¶ 2.
8. Este acordarea timpului și energiei necesare acestui studiu tot ceea ce se va cere celor consacrați? P. 347, ¶ 1.
9. Suntem astfel dispuși să continuăm să cunoaștem din ce în ce mai multe despre caracterul și planul Divin? Dacă da, care este cea mai bună metodă de urmat? P. 347, ¶ 2.
10. Care este opinia noastră despre valoarea Planului Divin al Veacurilor, așa cum îl înțelegem noi? Ne atrage el ca fiind o invenție umană? P. 348, ¶ 1.
11. Ce pretenție se face pentru acest sistem de interpretare biblică, care nu a fost niciodată susținut, sau chiar încercat de vreun alt sistem de teologie? P. 348, ¶ 2.
12. În timp ce Biblia se deschide astfel și dezvăluie lucruri minunate celor blânzi și smeriți cu inima, cum a afectat lumina zilei prezente diferitele crezuri și tradiții ale oamenilor? Care este, prin urmare, responsabilitatea celor pe care Domnul, în providența Sa, i-a „chemat din întuneric la Lumina Sa minunată”? p. 349.
SFÂRȘIT.
Spelling error report
The following text will be sent to our editors: