Întrebări cu privire la lecții bereene

ÎNTREBĂRI CU PRIVIRE LA LECȚII BEREENE

Întrebare: Câte paragrafe ar trebui trecute într-o lecție bereană?

Răspuns: Printre alte lucruri aceasta poate depinde de lungimea paragrafului sau paragrafelor în cauză. Unele paragrafe pot fi foarte scurte iar subiectul foarte simplu, cazul în care mai multe paragrafe ar putea fi bine acoperite. Pe de altă parte, un paragraf ar putea fi atât de lung iar subiectul atât de adânc încât s-ar putea să nu fie trecut ușor, complet și profitabil la o singură sesiune. Sunt două extreme care trebuie evitate: (1) parcurgerea în grabă a lecției – trecerea multor paragrafe fără a se obține deplinătatea ideilor și a binecuvântărilor bogate cuprinse în adevărurile prețioase prezentate în acestea, și (2) a petrece prea mult timp la un paragraf – a examina îndelungat detaliile minore ale lecției, a rătăci departe, posibil de asemenea a prelua chestiuni și părți din Scripturi neimportante (care ar trebui să fie rezervate pentru partea de sfârșit a perioadei de studiu) – astfel încât pentru mulți lecția devine obositoare, și astfel posibil nu atât de profitabilă, făcând pe unii să își piardă interesul. Este așa un lucru ca pierderea din vedere a frumuseții pădurii din cauza copacilor. Astfel mijlocul prielnic trebuie să fie dorit și căutat.

Atitudinea potrivită față de conducătorii noi ai adunării

Întrebare: În privința conducerii adunărilor, care ar trebui să fie atitudinea (a) fraților din adunare care de mult timp studiază Adevărul față de (b) frații consacrați din adunare care sunt la Adevăr numai de o perioadă relativ scurtă de timp, inclusiv față de cei care, deși se pare că sunt calificați, încă nu li s-a dat privilegiul de a conduce adunările, și față de cei care în calitate de bătrâni sau diaconi aleși conduc adunările?

Răspuns: Atitudinea fraților din grupul (a) nu ar trebui să fie niciodată aceea de a căuta să limiteze conducerea adunărilor la ei înșiși sau la o minoritate (vezi Cartea de Întrebări, pag. 477). Mai degrabă, pentru frații din grupul (b) care par să aibă diferitele calificări necesare, mai ales pentru cei care mai înainte nu au condus adunările, adunarea ar trebui să se gândească să aranjeze întruniri pentru Școala de Profeți, așa ca frații care îndeplinesc condițiile pentru a putea fi aleși să fie pregătiți pentru a declara public Adevărul, pentru a conduce Studiile Bereene etc. (vezi P ʼ50, pag. 41, col. 2). Și după un timp de pregătire, cei care au calificările necesare (F 244-264) ar trebui (dacă nu au fost deja aleși) să fie luați în considerare pentru a fi aleși ca diaconi (și eventual, mai târziu, ca bătrâni) și, dacă sunt aleși, să le fie repartizată conducerea unor adunări, mai ales acele pe subiecte elementare.

Atunci când frații din grupul (b) conduc adunările de studiu, toți ceilalți (mai ales acei care au condus ei înșiși adunările) ar trebui să fie foarte atenți să nu-i descurajeze cu prea multe critici, cu prea multă vorbire, sau mai mult ori mai puțin să preia de fapt conducerea adunării de la conducător. Știm că este adesea o încercare pentru unii frați din grupul (a) în studiile conduse de frații din grupul (b), și noi simpatizăm cu ei. Totuși aceasta le oferă ocazii excelente de a da un exemplu bun pentru frații mai tineri în Adevăr, și de a crește și de a fi cristalizați în roadele Spiritului (Galateni 5:22, 23), mai ales în îndelungă răbdare, umilință, blândețe, iubire frățească etc. (1 Tesaloniceni 4:11; 1 Petru 3:4).

Orice sugestii către conducător trebuie să fie făcute în spiritul iubirii și ajutorării creștine, iar când se pare necesar de a corecta greșelile știute, ideile date la pag. 39, par. (6) ar trebui să fie deosebit de utile. „Vedeți deci cu grijă cum umblați, nu ca neînțelepți, ci ca înțelepți” (Efeseni 5:15).

PT, №477, 1965, 47-48