20 IANUARIE

Dacă îndurați disciplinarea, Dumnezeu se poartă cu voi precum cu fii; căci, care este fiul pe care nu îl disciplinează tatăl? Evrei 12:7.

Caracterul nu poate fi dezvoltat pe deplin fără încercări. El este ca o plantă: la început este foarte slab, are nevoie din belșug de soarele iubirii lui Dumnezeu, să fie udat adesea cu ploaia harului Său, să fie cultivat multă vreme prin cunoștința pusă în practică despre caracterul Său, ca bun fundament al credinței și ca inspirație spre ascultare. Apoi, după ce este dezvoltat în aceste împrejurări favorabile, el este pregătit să suporte mâna curățitoare a disciplinei și, de asemenea, poate suferi unele greutăți. Și, încetul cu încetul, pe măsură ce este dezvoltată tăria de caracter, încercările la care este supus îi servesc numai pentru a-i mări puterea, frumusețea și harul, până când, în cele din urmă, va fi fixat, dezvoltat, stabilit, desăvârșit — prin suferințe — Z ’95, 107 (R1806).

Dacă tații noștri naturali ne pedepsesc pentru binele nostru, nu ar trebui să ne gândim că este greșit dacă Tatăl nostru Ceresc ne pedepsește pentru binele nostru. A fi fără astfel de pedepse este o dovadă că nu suntem fiii Săi; a primi astfel de pedepse dovedește că El ne este Tată iar noi Îi suntem fii. Prin urmare, nu ar trebui ca acestea să ne descurajeze. Ci asigurați prin ele că suntem fii ai lui Dumnezeu, să fim, de asemenea, stimulați spre a ne face mai buni — PT 1926, 190.

Pasaje paralele: Evrei 12:4-14; Deuteronom 8:5; 2 Samuel 7:14; Iov 5:17; Psalmii 94:12; Proverbe 13:13-24; 19:18; 22:15; 23:13, 14, 24; 29:15, 17; Apocalipsa 3:19.

Cântări: 307 [-], 63, 67, 110 [65],  293 [-], 328 [183], 333 [-].

Poeziile Zorilor, 186: „Să nu vi se pară ciudat!”     

Lectură din Turn: Z ʼ12, 388 (R5147: Filosofia experiențelor noastre zilnice VDM, Vol. 21, Nr. 1, pag. 1511).

Întrebări: Ce experiențe de disciplinare am avut eu săptămâna aceasta? Cum le-am suportat? Ce efect au avut ele asupra mea?